Simbolurile oraşului (Stema-drapelul or. Floreşti)
Un gest de consemnare de către urmaşi a prefacerilor şi atitudinii prezente faţă de locul natal îl constituie consfinţirea lui prin vechile tradiţii medievale urbanistice – Stema, Drapelul si Imnul oraşului Floreşti, adoptate prin Hotărârea Consiliului orăşenesc din 11 octombrie 2001.
La baza creării stemei actuale a oraşului Floreşti au stat două idei. Mai întîi este vorba despre utilizarea procedeului de arme grăitoare. La sugestia marelui heraldist român Jean-Nicolas Mănescu (1927-1999), membru asociat al Academiei Internaţionale de Heraldică, din cele două flori heraldice cele mai uzuale –roza şi crinul – autorul dl. Dr. Silviu Tabac a ales-o pe cea din urmă, mai puţin frecventă în stemele noastre, pentru a simboliza etimologia denumirii urbei. Conform aceluiaşi principiu, o floare de crin desfăcută, roşie, în câmp de argint, constituie stema oraşului Florenţa. Aurul celor patru flori de crin aşezate în câmpul stemei simbolizează primordialitatea armelor grăitoare în comparaţie cu alte mobile marcând alte evenimente, dar care oricum sunt mai recente decât naşterea satului. Cel de-al doilea element formativ al blazonului Floreştilor vine din stema familiei Costin, dat fiind ataşamentul floreştenilor faţă de figura marelui nostru cărturar Miron Costin. Se cunosc două steme ale familiei Costin: una moldovenească şi alta conferită în Polonia. Stema moldovenească a neamului Costinesc reprezenta două spade încrucişate, cu vîrfurile în jos, asuprind două cruci greceşti aşezate în talpa scutului, şi a fost preluată probabil de la familia Movilă. În ceea ce priveşte smalţurile, heraldiştii arată cîmpul scutului fiind roşu, săbiile de argint integral sau cu gardele de aur, tot de aur şi crucile. Stema poloneză era un înger în armură cavalerească, cu coif, spadă şi scut, de aur, în cîmp albastru. S-a optat, în mod natural, pentru stema utilizată de Costineşti în Moldova. S-a păstrat cîmpul roşu al scutului şi toate mobilele, dar cu totul de argint, pentru a marca secundaritatea lor temporală faţă de crinii originari. În sfîrşit, coroana murală de aur cu trei turnuri simbolizează statutul oraşului Floreşti în ierarhia localităţilor Republicii Moldova în calitate de oraş de subordonare judeţeană, în prezent reşedinţă de raion.
Drapelul a fost elaborat în baza stemei, prin metode specifice vexilologiei, şi păstrează toate semnificaţiile deja evocate ale stemei oraşului. Acelaşi cîmp roşu a fost păstrat şi pentru pînza drapelului. Crinii au fost păstraţi intacţi. Iar semnificaţia săbiilor încrucişate şi a cruciuliţelor de sub vîrful săbiilor a fost preluată de către săritoarea (crucea Sf. Andrei) albă.
