Potenţialul turistic
Muzeul de Istorie şi Etnografie or. Floreşti
O clădire ce poartă amprenta istoriei, situată pe strada Ştefan cel Mare, în parcul tînăr din oraş, în vecinătatea Casei de Cultură. A fost construită in perioada anilor 1939 – 1940. Muzeul de istorie și etnografie inaugurat în anul 1979 dispune de o bogată colecție de exponate (peste 12000 exemplare) care oglindesc toate epocile istorice începând cu vestigiile paleoliticului descoperite în apropierea orașului, obiecte din perioada medievală și modernă, mărturii ale perioadei contemporane care oglindesc istoria neamului nostru. Trecând prin sălile Muzeului sunt expuse obiecte vechi ce povestesc despre viaţa şi munca străbunilor: modul şi uneltele de lucrare a pământului, de prelucrare a lânii, cânepei, inului; meşteşugăritul popular, inclusiv arta ţesutului prosoapelor, lăicerelor, covoarelor. Cel mai de preţ exponat ce îl puteţi admira este un covor din anul 1787 spune Elidia Murafa: Director al Muzeului.
Bustul Miron Costin
Monumenul Cronicarului Miron Costin, fost proprietar al moşiei Floreşti. Autorul lucrării este Dubrovin A, tehnica de executare cecancă, data instaurării 1990.
Monumentul medicului Vladimir Polivenco
În luna mai 1877, spaitalul a tercut în clădire nouă. În anul 1880 la cîrma lui vine medicul Vladimir Polivenco, care a contribuit mult la dezvoltarea spitalului, ajungînd pînă la 20 de paturi. Regretatul V. Polivenco a venit la Floreşti după Absolvirea facultăţii de medicină „Sfîntul Vladimir” a Universităţii din Kiev şi a activat pînă la sfârşitul vieţii sale (1902). În anul 2002 în memoria lui V. Polivenco a fost instalat un monument în parcul din faţa blocului chirurgical.
Autorul lucrării este Novac Dumitru, tehnica de executare în piatră.
Bustul Marelui Rapsod al muzicii şi cântecului popular Nicolae Sulac
La 22 august 2008, în faţa Şcolii de Arte „Nicolae Sulac” a fost inaugurat bustul celui care a fost Marele Rapsod al cîntecului popular, şi în deosebi a doinelor, Nicolae Sulac. Autorul bustului este floreşteanul Dumitru Novac, tehnica de executare ghips cu bronză.
Bustul lui Mihai Eminescu
Bustul lui Eminescu, care are o înălţime de peste un metru şi jumătate. Bustul lui Mihai Eminescu a fost inuagurat la liceul cu acelaşi nume din Floreşti în 2003, cînd instituţia a marcat 55 de ani de la înfiinţare.
Complexul Memorial în memoria victimelor catastrofei de la Cernobîl, victimelor războiului din Transnistria şi Afganistan
La 16 noiembrie 2013 în oraşul Floreşti a fost inaugurat un Complex Memorial unic în felul său pentru că a fost ridicat în cinstea ostaşilor căzuţi în războiul din Afganistan (1972-1989), a victimelor catastrofei nucleare de la Cernobîl (1986) şi a ostaşilor căzuţi pentru integritatea Republicii Moldova în conflictul armat de pe Nistru din anul 1992. A fost ridicat Complexul Memorial graţie iniţiativei şi a insistenţei veteranilor, participanţi la acele triste evenimente, cu susţinerea societăţii civile, a oamenilor de bună credinţă, cu finanţarea Consiliului raional Floreşti, contribuţia Primăriei oraşului Floreşti, a lucrătorilor S.A. „Flerixon” care au implementat proiectul de o frumuseţe rară, realizat de către arhitectul principal al raionului, dl Sergiu Bobeico.
Monumentul se află pe bulevardul Victoriei, a fost deschisă în 1977 în ziua celei de-a 29-a aniversare a Victoriei Sovietice şi a poporului Sovietic în Marele Război Patriotic. Pe un dreptunghi de nouă metri pe al 2 pedistae se află o aeronavă pe o placă de granit se înfăţişează o stea cu cinci vîrfuri panglico-orden, ramură, înscripţia Aprins, Steag roşu (or. Floreşti)1977, 11 mai.
AVIONUL
Monumentul se află pe bulevardul Victoriei, a fost deschisă în 1977 în ziua celei de-a 29-a aniversare a Victoriei Sovietice şi a poporului Sovietic în Marele Război Patriotic. Pe un dreptunghi de nouă metri pe al 2 pedistae se află o aeronavă pe o placă de granit se înfăţişează o stea cu cinci vîrfuri panglico-orden, ramură, înscripţia Aprins, Steag roşu (or. Floreşti)1977, 11 mai.
Podul de Fier
Podul de fier” din Florești, care ar fi fost construit acum 112 ani de unul din predecesorii lui Gustave Eiffel
Podul de Fier care unește în prezent orașul Florești și satul Vărvăreuca se află într-o stare deplorabilă.
Acesta a fost construit la șantierul naval din Nikolaev între anii 1909 și 1913. Cârmuirea de zemstvă din Soroca scria pe adresa guvernatorului Basarabiei despre necesitatea construcției unui pod încă la 11 iulie 1886.
Construcția care datează înainte de Primul Război Mondial, nu a fost inclusă nici până astăzi într-o evidență sau registru al monumentelor din țară, iar careva acțiuni în vederea conservării obiectivului turistic cu valoare istorică evidentă, la fel nu au fost făcute.
Memorialul frăţesc al soldaţilor sovietici, căzuţi în luptele pentru Floreşti în martie 1944
În 1950 un nou memorial a fost ridicat pe mormântul lui Ovlen. Pe un dreptunghi pedistal în trei trepte. Cu înălţimea de 2,2 m. În jurul unui războinic îngenuncheat cu o mitrolieră în mâna stângă şi o şapcă în mâna dreaptă. Pe o placă de marmură sunt sculptate numele a 82 de soldaţi.
Monumentul Aviatorului Evghenii Beleaev
Eroii nu se nasc, ei devin din îndemnul inimii, şi cu preţul propriei vieţii salvează omenirea. Este şi cazul regretatului aviator Evghenii Beleaev, ofiţer, ce a activat la aeroportul din or. Mărculeşti şi care în anul 1980, la 14 iunie, a devenit erou la doar 27 de ani. Exercitând un zbor de serviciu, a simţit o neregulă cu aparatul de zbor şi a încercat să scoată avionul în afara oraşului, şi doar după ce a cedat motorul, s-a prăbuşit lângă calea ferată, fără a încerca de a salva. A fost o mare tragedie pentru familie, dar nimeni din or. Floreşti nu a pătimit de pe urma acestui accident dramatic. Evghenii Beleaev a fost înmormântat cu onoruri militare la cimitirul din or. Floreşti, în memoria răposatului a fost numită strada, iar ulterior a fost inaugurat si monumentul in memoria acestuia.
Biserica Sfântul Nicolae
Este ridicată în 1765 şi e atestată documentar în 1806. Avea clădirea din lemn acoperită cu paie, înzestrată cu toate cele necesare pentru slujbă. Biserica Sf. Nicolae din Floreşti a fost construită din lemn și acoperită cu stuf în anul 1807. În 1853, cu contribuţia generalului S. Starov a fost construită o altă biserică din piatră cu hramul Sf. Mitrofan de Voronej. În 1862 se deschide școala parohială cu predare în limba rusă, iar după reformele burgheze din Basarabia, în 1873 e deschisă o școală și un spital de zemstvă, iar în anul 1879 se înființează poșta de zemstvă Florești. Din 1905 la Floreşti începe a funcționa linia de legătură telefonică, iar din 1909 – de legătură telegrafică. Se află pe teritiriul cimitirului şi servea pentru prohodirea răposaţilor. În 1889 s-a reconstruit. În decembrie 1813 la Floreşti era o biserica în care slujeau 2 preoţi din popor si 2 ,,ţîrcovnici”. În 1961 autorităţile sovetice au închis bisericile. Ele şi-au reluat activitatea numai după proclamarea Independenţei R. Moldova. Biserica Sf. Nicolae şi-a reluat activitatea din 11 noiembrie 1996.
Biserica Sfântul Mitrofan
În anul 1853, cu contribuţia proprietarului moşiei, Simion Starov, se construieşte Catedrala „Sf. Mitrofan”. Dar lucrările de pictură se finalizează în 1970. În compoziţia lui se îmbină două cubaje:clădirea catedralei în formă de cub şi clopotniţa în trei niveluri. Clădirea este din piatră tencuită. Intrarea principală se află la porticul de vest, întări suplimentare sunt executate în formă de portaluri cu frontoane. Acoperişul în patru pante dulci finalizează cu o cupolă. Clopotniţa e situată pe asia centrală a catedralei, consta din 2 cubaje. În biserică se păstrează o părticică din moaştele Sf. Ioan de Suceava(1908), biserica este construită în stil grecesc, este decorată cu ornamente, iar constructorul ei a murit în 1856. În 1961 autorităţile sovetice au închis bisericile. Ele şi-au reluat activitatea numai dupa proclamarea Independenţei R. Moldova. Biserica a fost redeschisă in 17 noiembrie 1993 cu ajutorul lui Vasile Muduc.
Biserica „Înălţarea Domnului’’
Este o cladire nouă construita în 2004. A fost construită din piatră de calcar cu schelet din beton monolit. Arhitector a fost G. Burciu care a lucrat la proiectul bisericii. Inginer de proiect este M. Tarasov. Biserica sa înregistrat legal la data de 11 martie 2004. Pîna la constructia bisericii pe acest loc se afla o casa veche de locuit.
Biserica „Acoperământul maicii Domnului’’
În anul 1999 sa început procesul de construcţii. Pînă la construcţii acest loc a fost loc public. Biserica este componenta a Mitropoliei Moldovei. În 2001 sa sfîrşit construcţia paraclisului. La cererea unui grup de creştini s-a început şi construcţia bisericii mari. Începânduşi construcţia în 2006. A fost construita din monolit si piatră, iar acoperită cu ţiglă metalică cu piatră.