Istoria Floreşti

Prima atestare documentară a localităţii datează de la mijlocul secolului al XVI-lea (între 1552-1561),  cînd domnitorul Moldovei, Alexandru Lăpuşneanu, întărea slugilor sale Flore, Ilie Pohreb şi Oanţa, un loc pustiu, pentru a întemeia un sat. Satul fondat ia numele Floreşti indicînd originea personală a localităţii. Mai tîrziu, într-un document din anul 1588 este menţionat vîrful rediului Florii care este identificat adesea cu localitatea Floreşti. Este cert faptul că anume documentul dat de Alexandru Lăpuşneanu vorbeşte anume despre localiatea care a stat la originea actualului oraş Floreşti.  În secolul al XVII-lea satul Floreşti pe Răut ajunge în stăpînirea cronicarului Miron Costin, unul dintre cei mai mari proprietari de pămînt din Moldova în acea epocă. După moartea marelui cărturar Floreştii i-au revenit fiicei sale, Maria, căsătorită cu vistiernicul Ilie Cantacuzino. Maria Cantacuzino a lăsat prin moştenire moşia Floreşti nepotului său, Iordache Cantacuzino.