×
Meniu

Strategia locală 2015-2020

Strategia  locală

de dezvoltare socio-economică integrată a oraşului Florești

 

  1. SUMAR EXECUTIV

 

  1. INTRODUCERE ………………………………………………………………………………………………………… 3

2.1. Context local             ………………………………………………………………………………………………………..      3

2.2. Elementele de creare a identităţii oraşului   …………………………………………………………………..     3

2.3. Abordarea metodologică     …………………………………………………………………………………………….     3

 

III. CONTEXT STRATEGIC              

 

  1. ANALIZA-DIAGNOSTIC ………………………………………………………………………………………… 4

 

4.1 Prezentarea generală a oraşului    ………………………………………………………………………………      4

4.1.1 Caracteristicile fizico-geografice      ………………………………………………………………………………        4

4.1.2 Relieful      ……………………………………………………………………………………………………………………        4

4.1.3 Repere istorice  ………………………………………………………………………………………………………….              5

4.2 Capitalul natural       ……………………………………………………………………………………………………         6

4.2.1 Fondul forestier, flora şi fauna        ………………………………………………………………………………        6

4.2.2 Apele de suprafaţă şi apele subterane  ………………………………………………………………………            6

4.2.3 Clima şi aerul           ……………………………………………………………………………………………………….        7

4.2.4 Solurile şi subsolurile  ………………………………………………………………………………………………..               7

4.3 Planificarea spaţiilor localităţii          ……………………………………………………………………………..         7

4.3.1 Dezvoltarea urbanistica      ………………………………………………………………………………………….         7

4.3.2 Descrierea topografică      ………………………………………………………………………………………….         8

4.4 Mediul social-cultural            ………………………………………………………………………………………..        8

4.4.1 Demograifa, procesul migraţionist, incidenţa factorului sărăciei ………………………………..        8

4.4.2 Ocuparea populaţiei în cîmpul muncii din localitate  ………………………………………………….        9

4.4.3 Viaţa asociativă  …………………………………………………………………………………………………………       10

4.4.4 Cultura       ……………………………………………………………………………………………………………………      11

4.4.5 Sportul       …………………………………………………………………………………………………………………..       13

4.4.6 Odihnă şi divertisment        …………………………………………………………………………………………..      14

4.4.7 Mass media             ……………………………………………………………………………………………………….      14

4.5 Serviciile sociale    ……………………………………………………………………………………………………..      14

4.5.1 Educaţia    ………………………………………………………………………………………………………………….       14

4.5.2 Ocrotirea sănătăţii  …………………………………………………………………………………………………….      16

4.5.3 Asigurarea cu locuinţe şi facilităţi de confort  ……………………………………………………………..     17

4.6 Dezvoltarea economică         …………………………………………………………………………….       18

4.6.1 Privire de ansamblu …………………………………………………………………………………………………..      18

4.6.2 Industria   …………………………………………………………………………………………………………………..     19

4.6.3 Agricultura …………………………………………………………………………………………………………………     19

4.6.4 Comerţ şi servicii   ……………………………………………………………………………………………………….     20

4.6.5 Turism        …………………………………………………………………………………………………………………..     20

4.6.6 Gestionarea activelor          …………………………………………………………………………………………..     20

4.7. Infrastructura            …………………………………………………………………………………………………….    20

4.7.1 Reţeaua de transport          ……………………………………………………………………………………………    20

4.7.2 Reţeaua de alimentare cu apă şi canalizare …………………………………………………………………    21

4.7.3 Reţele energetice, eficienţa consumului de energie,

utilizarea energiei regenerabile        ………………………………………………………………………………     23

4.7.4 Managementul deşeurilor       ……………………………………………………………………………………..     25

4.8. Mediul ambiant şi situaţia ecologică              ………………………………………………………………..     26

4.8.1 Factorii calităţii mediului – apele, solurile, aerul       ………………………………………………………    26

4.8.2 Designul hidrologic               ……………………………………………………………………………………………      27

4.8.3 Educaţia ecologică şi activităţi în folosul comunităţii   …………………………………………………..    27

4.9. Guvernarea locală/Indicatori de performanţă   ……………………………………………………………    27

4.9.1 Securitatea locuitorilor        ………………………………………………………………………………………………   27

4.9.2 Serviciile administrative      ………………………………………………………………………………………………   28

4.9.3 Managementul serviciilor publice  …………………………………………………………………………………   28

4.9.4 Managementul finanţelor publice locale, proprietatea publică şi

implementarea  proiectelor finanţate din exterior   …………………………………………………………  28

4.9.5 Capacitatea factorului uman din APL & evaluarea resurselor ………………………………………     28

 

  1. Strategia locală de dezvoltare socio-economică integrată ……………………………………………. 30

5.1. Cadrul General al Strategiei   ……………………………………………………………………………………..   30

5.2. Definirea viziunii și misiunii   ……………………………………………………………………………………..   38

5.3. Principii şi valori     ……………………………………………………………………………………………………   38

 

  1. Obiectivele strategice de dezvoltare a oraşului ………………………………………………………….. 39

 

VII. Planul de acţiuni privind realizarea Strategiei  locale de dezvoltare socio-economică integrată ………………………………………………………………………………………………………………………………………   41

 

VIII.  Monitorizarea şi evaluarea   …………………………………………………………………………………….    55

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Strategia  locală

de dezvoltare socio-economică integrată a oraşului Floreşti

 

  1. SUMAR EXECUTIV

 

  1. INTRODUCERE

2.1. Context local

2.2. Elementele de creare a identităţii oraşului

Stema, Drapelul si Imnul oraşului Floreşti adoptate prin Hotărârea Consiliului orăşenesc din 11 octombrie 2001.

La baza creării stemei actuale a oraşului  Floreşti au stat două idei. Mai întâi este vorba despre utilizarea procedeului de arme grăitoare. La sugestia marelui heraldist român Jean-Nicolas Mănescu( 1927-1999), membru asociat al Academiei Internaţionale de Heraldică, din cele două flori heraldice cele mai uzuale –roza şi crinul – autorul dl. Dr. Silviu Tabac a ales-o pe cea din urmă, mai puţin frecventă în stemele noastre, pentru a simboliza etimologia denumirii urbei. Conform aceluiaşi principiu, o floare de crin desfăcută, roşie, în câmp de argint, constituie stema oraşului Florenţa. Aurul celor patru flori de crin aşezate în câmpul stemei simbolizează primordialitatea armelor grăitoare în comparaţie cu alte mobile marcând alte evenimente, dar care oricum sunt mai recente decât naşterea satului. Cel de-al doilea element formativ al blazonului Floreştilor vine din stema familiei Costin, dat fiind ataşamentul floreştenilor faţă de figura marelui nostru cărturar Miron Costin. Se cunosc două steme ale familiei Costin: una moldovenească şi alta conferită în Polonia. Stema moldovenească a neamului Costinesc reprezenta două spade încrucişate, cu vârfurile în jos, asuprind două cruci greceşti aşezate în talpa scutului, şi a fost preluată probabil de la familia Movilă. În ceea ce priveşte smalţurile, heraldiştii arată câmpul scutului fiind roşu, săbiile de argint integral sau cu gardele de aur, tot de aur şi crucile. Stema poloneză era un înger în armură cavalerească, cu coif, spadă şi scut, de aur, în câmp albastru. S-a optat, în mod natural, pentru stema utilizată de Costineşti în Moldova. S-a păstrat câmpul roşu al scutului şi toate mobilele, dar cu totul de argint, pentru a marca secundaritatea lor temporală faţă de crinii originari.În sfârşit, coroana murală de aur cu trei turnuri simbolizează statutul oraşului Floreşti în ierarhia localităţilor Republicii Moldova în calitate de oraş de subordonare judeţeană, fostă reşedinţă de raion.

Drapelul municipal a fost elaborat în baza stemei, prin metode specifice vexilologiei, şi păstrează toate semnificaţiile deja evocate ale stemei municipale.Acelaşi câmp roşu a fost păstrat şi pentru pânza drapelului.Crinii au fost păstraţi intacţi. Iar semnificaţia săbiilor încrucişate şi a cruciuliţelor de sub vârful săbiilor a fost preluată de către săritoarea (crucea Sf. Andrei) albă.

2.3. Abordarea metodologică

În cadrul procesului de Planificare Strategică de dezvoltare durabilă integrată a oraşului Florești, desfășurată la 20 iunie 2014 în incinta Primăriei a fost organizat un focus-grup cu tema: ,,Elaborarea elementelor de brand ale oraşului”.

Scopul ședinței organizate a fost de a consulta opiniile diferitor  grupuri sociale din oraș pentru a identifica unele elemente specifice de brand ale localității. Activitatea focus-grupului s-a desfășurat după o metodologie specifică care a pus în valoare diverse elemente ca de exemplu, cariera de nisip din localitate, unica prin compoziția sa în ceea ce privește producerea sticlei, prezența sondei Gura Căinarului, fabrica de lactate din Florești.

Majoritatea participanților au asemănat orașul Florești cu o floare de romaniță, cu un crin sau bujor, argumentând această similitudine cu păreri pozitive despre oraș. În opinia participanților, elementele identificate disting orașul în care trăiesc de majoritatea orașelor din nordul Republicii și constituie o mândrie pentru ei. În cazul unor oportunități de atragere a turismului în oraș participanții caracterizează  orașul Florești ca “Cel mai verde oraș din Moldova”; cu “oameni muncitori și înțelepți, oraș situat la interferența drumurilor raionale”, “…cu oameni ce stimează valorile, credința, hărnicia, ospitalitatea”, care, după părerea membrilor focus-grupului, îi deosebesc și îi avantajează față de alte localități.  Un avantaj al oraşului ar mai fi faptul ca este situat în preajma aeroportului internațional și în preajma Gării Feroviare, fapt care extinde accesul către celelalte puncte importante naționale și internaționale. S-a accentuat prezența forțelor de muncă ieftină în localitate. Au fost menționate monumentele din localitate cum ar fi complexul memorial, avionul din timpul celui de-al II-lea Război Mondial, bustul lui Miron Costin, podul de Fier, care ar putea să devină simbolul localității. În cadrul discuției a dominat o atmosferă creativă,  participanții au dat dovadă de creativitate, deschidere și implicare activă.

 

III. CONTEXT STRATEGIC

  1. ANALIZA-DIAGNOSTIC

4.1 Prezentarea generală a oraşului

4.1.1 Caracteristicile fizico-geografice

Oraşul Floreşti este amplasat în partea de sud-est a Europei, în nord-estul Republicii Moldova, pe malul stîng al râului Răut,  la 131 km distanţă de Chişinău, la intersecția căii ferate Bălți-Râbnița cu șoseaua Națională Soroca-Bălți. Conform datelor Biroului Național de Statistică, suprafața orașului constituie151.2 km2.Orașul Florești reprezintă capitala raionului Florești și centru administrativ  a 74 localități, dintre care 3 orașe, 37 comune și 34 sate.

Populația orașului Florești, la data 01.01.2014 constituia 13304 locuitori, ceea ce îl situiază pe locul 6 la nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord.Structura etnică a populaţiei oraşului este următoarea: 80% – moldoveni, 10% – ucraineni, 7.7% – ruşi , iar 3,3% o constituie etnicii găgăuzi,  bulgari,  evrei, polonezi,  ţigani, etc.

Luând Floreştii drept centru al unui cerc cu raza de 15 km, în acest cerc vom cuprinde circa 20 localităţi mai mari şi mai mici, din care cele mai apropiate sunt oraşul şi satul Ghindeşti (5000 locuitori), Vărvăreuca (2960 locuitori), Gura Camencii (1670 locuitori), oraşul şi satul Mărculeşti (2100 şi 1010 locuitori, respectiv), Rădulenii Vechi (1570 locuitori). Astfel, oraşul Floreşti poate fi considerat centru al unei microregiuni preponderent rurale, numărul locuitorilor în care se ridică la circa 50 mii.

 

4.1.2 Relieful

Orașul Floresti ca unitate distinctă este amplasat pe un relief de cîmpie deluroasă, înscriindu-se în limita a trei dealuri, cu o înălțime relativă de 30 m. Elementele de relief majore pe care este amplasată localitatea se află la 320 metri altitudine faţă de nivelul mării.

Orașul este străbătut de râul Răut, atribuindu-i pe alocuri un relief stîncosși toltre de calcar.

 

4.1.3 Repere istorice

Despre prima atestare documentară a Floreştilor sunt cunoscute trei variante:

  • 20 august 1588 (data oficial sărbătorită)
  • 23 aprilie 1580 (consemnare de către cercetătorul istoric V.Nicu în culegerea sa “Localităţile Moldovei în documente şi cărţi vechi” vol.1, pag. 356)
  • anii domniei lui Alexandru Lăpuşneanu (se citesc fragmente cu menţionarea toponimicului respectiv).

Prima atestare documentară a localităţii datează din 20 august 1588, într-un document semnat de Alexandru Lăpușneanu.

Toponimicul orașului are la baza sa câteva variante. V.Nicu amintește în culegerea sa despre un pisc foarte pitoresc din localitate, care se numea Rediul Florilor, de la care provine denumirea localității.

De asemeni, numele unui demnitar medieval Radu Florea[1] se discută ca o ipoteză a unui eventual transfer de nume asupra proprietății deținute de către acesta în regiunea actualei localități. Savantul Anatol Eremia susține că documentar antroponimul Florea este cunoscut din secolul XV, iar sufixele -ești indicau descendentul celui care a întemeiat sau sau stăpînit satul.[2] Localitatea Florești de pe Răut figurează în documente istorice și cu denumirea Floreni.

În sec. XVII acest sat cu împrejurimile sale făcea parte din moșia lui Miron Costin, cunoscut cronicar și om de stat. După 1812, când Moldovadintre Prut și Nistru a fost anexată la Imperiul Rus, Florești devine proprietatea general-maiorului Simion Starov. Flacăra creștinătății capătă loc de rugăciune (existentă și astăzi în Florești) prin Biserica Sfântului Nicolae, construită din lemn și acoperită cu stuf în anul 1807. În 1853 este construită o altă biserică din piatră cu hramul Sf. Mitrofan de Voronej. În 1862 se deschide școala parohială cu predare în limba rusă, iar după reformele burgheze din Basarabia în 1873 e deschisă o școală și un spital de zemstvă. Ca urmare a importanței sale pe plan local în 1879 se înființează Poșta de Zemstvă Florești.

Odată cu anul 1940 începe calvarul deportărilor, persecuțiilor, ce dublează tragedia celui de-al Doilea Război Mondial. În condițiile anului 1946. Totodată, datorită existenței nodului feroviar, gara orașului proaspăt oficiată devine martora celui de-al doilea val de deportări. Evoluția de mai departe a orașului poate fi văzută și analizată după extinderea sa contemporană atât în domeniul locativ cît și în plan economic.

Începutul sec. XX, care în toată lumea şi-a marcat startul printr-o uimitoare avansare tehnologică, se face simţit în Floreşti din 1905, când începe a funcţiona o linie de legătură telefonică, iar din 1909 – de legătură telegrafică. În 1909-1913 la şantierul naval Nicolaev a fost construit podul cel mare peste Răut. O înviorare a vieţii culturale o putem depista în Floreşti în perioada anilor 1918- 1940, când apare Şcoala Primară, una de 7 ani, Gimnaziul Ion Duca şi Şcoala Medie Mixtă. În 1928 în Floreşti începe a funcţiona Federala si Regia (Fabrica de fermentare a tutunului).

Evoluţia de mai departe a oraşului poate fi văzută şi analizată după extinderea sa contemporană atât în domeniul locativ cît şi în plan economic. Trecutul istoric însă rămâne a fi omniprezent prin existenţa Muzeului de Istorie si Etnografie. Chiar şi prezenţa drumurilor pavate cu piatră, starea cărora este mult mai funcţională decât cea a drumurilor asfaltate de astăzi, ne vorbeşte clar despre vremurile de odinioară. Monumentele existente în oraşul Floreşti sunt memoria vie a evenimentelor şi perioadelor istorice faste ori nefaste: Columna Independenţei,  bustul cronicarului Miron Costin, monumentele întru comemorarea  celor căzuţi în cel de-al doilea Război Mondial, victimelor deportărilor în Siberia, ostaşilor căzuţi în Afganistan, sau a celor ce au şi-au pierdut viaţa în conflictul armat din estul republicii (anul 1992).

4.2 Capitalul natural

 

4.2.1 Fondul forestier, flora şi fauna

Suprafața totală a fondului forestier a orașului Florești peste 200 ha din care  parcurile alcătuiesc 4,59 % din suprafaţa totală iar scuarele – 0,94%. Dintre care 70 ha sunt acoperite de păduri, care reprezintă o sursă naturală regenerabilă, iar la moment reprezentând interes social, recreativ și în scopul conservării ecosistemului, iar 68 ha sunt propuse spre extindere. Acestea sunt formate din diverse specii de foioase (stejar,  arţar, salcâm, tei), în amestec sau în masive.

Restul suprafeţei este alcătuit din fâşiile de protecţie plantate în jurul zonelor industriale

Situaţia sanitară a fondului forestier se află sub controlul serviciului silvic. Controlul se efectuează zilnic de către colaboratorii serviciului silvic.Controalele operative sunt efectuate săptămînal de colaboratorii de poliţie, colaboratorii serviciului silvic, colaboratorii serviciului ecologic şi cinegetic conform graficului reidurilor aprobat pentru anul în curs.

Numărul aproximativ de arbori plantaţi anual este de aproximativ 4500 copaci. Din acest număr, aproximativ 1500 sunt specii de o valoarea decorativă sporită şi sunt procuraţi de la pepeniera din oraşul Bălţi la preţul de aproximativ 10-15 dolari bucata. Restul arborilor sunt furnizaţi de către alte surse locale.Tăierile ilicite se ridică la 450 arbori anual.

Suprafaţa spaţiilor verzi pe cap de locuitor constituie 0,007 ha, ce este insuficient şi necesită extindere. Biodiversitatea lumii animale în oraş este redusă

Fauna şi flora constituie o bogăţie regenerabilă de mare preţ în condiţiile unei valorificări raţionale. Pe parcursul anilor 2009-2013 fauna orașului Florești înregistrează o creștere nesemnificativă a număruluide vulpi, rațe sălbatice, etc.

 

Număr estimativ de capete de animale pentru vînat: 2009 2010 2011 2012 2013
Vulpi 200 218 238 245 259
Număr estimativ de păsări pentru vînat:
Răţi sălbatice 100 120 135 148 156
Gîşte sălbatice 20 25 28 35 42
Fazani 50 51 55 59 62

 

Una din problemele esențiale ale fondului forestier este  depozitarea deșeurilor în zona forestieră.

 

4.2.2 Apele de suprafaţă şi apele subterane

 

Orașul Florești dispune de un bazin acvatic cu suprafața de 5 mii m. p. În preajma orașului se află rîul Răut, avînd un curs semipermanent, scăzînd în verile secetoase.

Apele subterane se află la 15 m. adîncime. În fiecare an sunt expuse clorării pentru nimicirea bacteriilor, fiind ulterior utilizată în scopuri alimentare cît şi tehnice. Resursele de apă utilizate pentru alimentarea cu apă potabilă a localităţii Florești sunt atât  apele de suprafaţă cât şi cele subterane.  Capacitatea anuală a surselor de apă folosită pentru necesităţile populaţiei oraşului este de aproximativ 634266 m3 /an. Una din sursele importante este sonda de la Gura Căinarului aflata la 11 km de localitate.

N

d/o

Denumirea indicatorilor 2009 2010 2011 2012 2013
3. Gradul de acoperire a necesităţilor localităţii în apă potabilă, % 60 80 80 90 90

 

4.2.3 Clima şi aerul

Clima păstrează caracteristicile generale ale climatului temperat-continental, microclimă generată de existenţa râului Răut. Clima din regiune oferă posibilități pentru producerea energiei solare. În ultimii trei ani orașul s-a confruntat cu astfel de factori climaterici cum ar fi ploile cu grindină, înghețurile de primăvară, inundații. Lipsa unui sistem centralizat de scurgere a apelor pluviale este una din problemele administrației publice locale. O problemă de importanță majoră ar fi creşterea frecvenţei şi puterii de manifestare a factorilor climaterici de risc (secete, ploi cu grindină, îngheţuri de primăvara) în ultimii 15 ani, fapt care condiţionează pierderi crescânde pentru agenţii economici ai oraşului ce activează în agricultură şi, astfel, îngreunează dezvoltarea activităţilor economice din domeniul agricol.

Pe teritoriul oraşului Floreşti activează 21 întreprinderi poluatoare ale bazinului aerian cu 172 surse de poluare, dintre care numai 27 sunt dotate cu instalaţii de captare. Cele mai poluante domenii de activitate sunt: transportul, industria, fondul locativ, instalaţiile de evacuare a apelor reziduale, exploatarea drumurilor.

Controlul calităţii aerului se efectuează de către laboratorul Centrului de Sănătate publică în zonele de protecţie sanitară semestrial şi în cazul unor solicitări din partea populaţiei

 

4.2.4 Solurile şi subsolurile

Suprafaţa totală actuală de care dispune oraşul Florești este 225 ha dintre care sînt utilizate 220 ha, ceea ce constituie  97%. Există 2 terenuri care ar putea fi utilizate în scopuri agricole.

 

Unicitatea carierei de nisip din localitate se exprimă prin posibilitatea producerii sticlei şi materiale de construcţie.

 

4.3 Planificarea spaţiilor localităţii

 

4.3.1 Dezvoltarea urbanistica          

Planul urbanistic general(PUG) al oraşului a fost elaborat în perioada anilor 2003-2006 şi aprobat la şedinţa Consiliului orăşenesc în martie 2008,  în colaborare cu Consiliul arhitectural urbanistic . Pe parcursul anilor 2009-2013 structura spaţiului locativ s-a modificat: au apărut trei cartiere noi care au o structură clară a străzilor. Însă din motivul amplasării în trei regiuni diferite ale oraşului, au fost create anumite dezavantaje în dezvoltarea infrastructurii.

Pe parcursul anilor 1986-2003 au sporit simţitor suprafeţele spaţiilor verzi şi actualmente oraşul din partea de nord-est, nord-vest este înconjurat de o centură verde. Spaţiile verzi sunt amplasate conform principiilor zonificării localităţii.

Din partea de sud oraşul este mărginit de râul Răut, unde în perspectivă poate fi creată şi dezvoltată zona de odihnă care este prevăzută în Planul general de dezvoltare a oraşului. De asemenea, în perspectivă este prevăzută dezvoltarea spaţiilor verzi în jurul oraşului şi în zona de protecţie a râului Răut.

Construcţia de locuinţe, a obiectivelor de menire social-culturală şi comercială a fost încredinţată diferitor firme şi persoane particulare. Lucrările de construcţie a locuinţelor la bloc s-au redus însă a sporit construcţia de locuinţe individuale, care nu rezolvă problema asigurării populaţiei cu spaţiu locativ, deoarece în oraş lipseşte construcţia de locuinţe sociale.

La momentul actual spre toate direcţiile posibile de dezvoltare teritorială a oraşului, hotarul lui este mărginit de terenuri agricole înalt productive privatizate (pământ arabil), iar fondurile de rezervă din cadrul oraşului aproape s-au epuizat. La momentul elaborării noului Plan General, preţul pământului dictează renunţarea la extinderea teritorială a oraşului şi trecerea la reconstituirea compactă a teritoriului urban.

În ultimii ani, pe măsura sporirii bazei tehnico-materiale, în domeniul urbanismului, se menţine tendinţa reconstrucţiei obiectivelor, concomitent are loc valorificarea teritoriilor neutilizate.

Dezvoltarea teritorială  a oraşului s-a desfăşurat în toate direcţiile, începând cu formaţiunea istorică creată deja. Sistemul de magistrale şi structura legăturilor funcţionale a cartierelor noi au un caracter radial, neajunsul cărora este supraîncărcarea părţii centrale, în ceea ce priveşte fluxurile de transport care asigură legăturile dintre cartierele periferice noi.

Cartierele locative noi practic au înghiţit toate rezervele de terenuri libere, destinate conform Planului General construcţiei.

4.3.2 Descrierea topografică

Zona administrativă a orașului Florești este situată în partea de centru a orașului cu suprafaţa aproximativă şi ponderea acesteia în intravilan de 5%. Principalele zone de agrement sunt situate în centrul, sudul, şi nordul oraşului,cu o suprafaţa aproximativă şi ponderea acesteia în intravilan de 7%. În parte de sud și est a orașului este  preponderent concentrată zona industrială, care ocupă aproximativ 6% de intravilan.

 

Denumirea indicatorilor 2009 2010 2011 2012 2013
Intravilan total, inclusiv:
Terenuri ocupate cu clădiri publice şi admin., km2 2,23 2,23 2,23 2,23 2,23
Terenuri ocupate cu fondul locativ, km2 10,27 10,27 10,27 10,27 10,27
Spaţii verzi (parcuri şi scuaruri) , km2 0,56 0,56 0,56 0,56 0,568
Terenuri ocupate de reţeaua de străzi şi drumuri, km2 1,54 1,54 1,54 1,54 1,54
Terenuri ocupate de obiecte industriale, km2 0,90 0,90 0,90 0,90 0,90
Terenuri cu destinaţie agricolă, km2 2,25 2,25 2,25 2,25 2,25
Fondului silvic, km2 1,22 1,22 1,22 1,22 1,22
Terenuri destinate fondului apelor, km2 0,54 0,54 0,54 0,54 0,54
Alte terenuri 0,39 0,39 0,39 0,39 0,39

 

 

4.4 Mediul social-cultural

 

4.4.1 Demografia, procesul migraţionist, incidenţa factorului sărăciei

Datorită unei conjuncturi nefavorabile de factori economici, sociali şi demografici populaţia oraşului Floreşti a înregistrat o scădere de la 15000 la 1 ianuarie 2009 până la 13304 la 1 ianuarie 2014.

Natalitatea scăzută este una dintre trăsăturile principale ale mişcării naturale a populaţiei, reprezentate printr-un indiciu de 175 în anul 2013 față de 188 în 2009. În combinaţie cu o mortalitate destul de ridicată (dar mai mică decât media pe ţară) ea a condiţionat un spor natural negativ pe parcursul perioadei de referinţă. Aceste tendinţe sunt caracteristice localităţilor din partea de Nord a Republicii Moldova, iar mortalitatea mai scăzută decât media pe ţară vorbeşte despre o vârstă medie mai mică a populaţiei, fenomen caracteristic majorităţii oraşelor din ţară. Cauzele care au influenţat negativ natalitatea sunt diverse. În primul rând urmează a fi menţionat faptul, că este comparativ mai puţin numeros grupul de vârste 20 – 24 ani, vârste ce corespund activităţii demografice maximale. În afară de aceasta, în grupul de vârste 25 – 29 ani se observă un decalaj considerabil între sexe: numărul bărbaţilor este cu circa 1314 de persoane mai mare decât numărul femeilor, fapt ce presupune existenţa unui număr ridicat de celibatari. De menţionat, de asemenea, noua situaţie economică, care a schimbat într-o măsură oarecare sistemul tradiţional de valori şi priorităţi. Şi în ultimul rând, dar nu după importanţă, urmează a fi luate în consideraţie fenomenele migraţionale, mai ales emigraţia.

Calitatea vieţii cît şi starea sănătăţii populaţiei este exprimată la rînd cu indicii demografici şi prin durata medie de speranţă a vieţii la naştere. Durata medie de speranţă a vieţii la naştere pentru locuitorii oraşului Floreşti este mai mică decît valoarea acesteia în Republica Moldova, atît în mediu, cît şi pe grupuri: femei, bărbaţi.Pe parcursul a 5 ani indicatorul de durată medie de speranţă a vieţii în oraşul Floreşti este puţin instabilă, dar cu o tendinţă spre a se mări. Femeile au o durată medie de speranţă a vieţii mai lungă în comparaţie cu bărbaţii, în acelaşi timp decalajul diferă de la an la an; spre exemplu, în anul 2000 durata medie de speranţă a vieţii la femeile din or. Floreşti era cu 13,1 ani mai mare ca la bărbaţi, această diferenţă fiind redusă pînă la 6 ani în 2002.

 

4.4.2 Ocuparea populaţiei în câmpul muncii din localitate

Populaţia activă din punct de vedere economic a raionului Floreşti la 01.01.2014 a constituit 9680persoane.

În anii 2009 şi 2010 au fost înregistraţi cel mai mare număr de şomeri, numărul diminuând considerabil până în anul 2013.

 

N d/o Denumirea indicatorilor 2009 2010 2011 2012 2013  

2014

1. Numărul de şomeri care s-au înregistrat la Agenţia ocupării forţei de muncă locale. 2290 2503 2360 1777 1340 1451
2. Numărul de locuri vacante înregistrate la AOFM locale. 744 469 762 813 805 660

Soluţionarea problemelor ce ţin de fenomenul şomajului şi protecţia socială a persoanelor afectate sunt de competenţa administraţiei publice centrale – Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, reprezentat în oraş de către Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Numărul şomerilor care se aflau la evidenţă la Agenţie  la 1 ianuarie 2013 a constituit 1340 persoane. Acest număr este cu 950 de persoane mai mic decât cel din anul 2009.În anul 2010 raportul dintre locurile de muncă disponibile şi numărul de șomeri era 5 şomeri la un loc de muncă disponibil, în 2011-3:1, 2012 – 2:1, în 2013 – 1,66 şomeri pretindeau la un loc de muncă vacant.

Principalele probleme cu ocuparea populaţiei în cîmpul muncii din localitate în ultimii 5 ani:

  • Lipsa locurilor vacante în mediul rural
  • Atractivitatea scăzută a locurilor vacante existente
  • Responsabilitatea socială scăzută a agenţilor economici în intenţia de a angaja la locurile vacante şomeri din evidenţa agenţiei

Există următoarele posibilități privind diminuarea şomajului din localitate în următorii 5-7 ani:

  • Crearea mediului favorabil de afaceri în oraşul Floreşti
  • Organizarea târgurilor locurilor de muncă,seminarelor informative
  • Crearea posibilităţilor de instruire a şomerilor la locul de trai (cursuri de formare profesională prin intermediul agenţilor economici şi Şcoala profesională)
  • Stimularea agenţilor economici pentru încadrarea în câmpul muncii a persoanelor cu dizabilităţi, a cetăţenilor romi, a persoanelor prepensionare, a tinerilor absolvenţi etc

 

4.4.3 Viaţa asociativă

Sectorul Asociativ suferă de lipsă de percepţie exterioară a existenţei sale, mulţi cetăţeni neştiind că preocupările lor îşi pot găsi locul şi, în cele din urmărezolvarea cu ajutorul unei organizaţii neguvernamentale – actor al dezvoltării locale.

Sectorul asociativ a cunoscut o dezvoltare neuniformă în oraşul Floreşti. La începutul perioadei de apariţie a organizaţiilor neguvernamentale în Republica Moldova un impuls de scurtă durată a rezultat la Floreşti în crearea unui număr maxim de ONG-uri în anul 2000. După acest an s-a înregistrat o scădere bruscă a acestui indicator.

Cu toate acestea, o parte din asociaţiile înregistrate începînd cu  anii 2000, sunt active pînă în prezent , precum AO,,Areopagus”, ,,Budokan Floreşti”, ,,Asociația pentru CompetitivitateDurabilă”, ,,Ungheraşul fericirii”.

Succese remarcante a obţinut AO,,Areopagus”care a fost înregistrată în mai 2004 cu scopul de informare şi promovare a accesului la informare.  Dar, întrucît asociaţia are capacitatea de a atrage fonduri pentru diferite cauze sociale, foloseşte cunoştinţele şi capacităţile proprii pentru a ajuta populaţia oraşului, în special copiii şi tinerii pentru condiţii mai bune de educare şi trai. Din  2004 asociaţia a realizat următoarele activităţi:

Crearea Centrului de Informare şi Instruire în 2005, şi două proiecte de dezvoltare a Centrului în 2007 şi 2008 cu suportul financiar al SOROS-Moldova. Asociaţia pe parcursul timpului a cîştigat mai multe proiecte pentru comunitate:

– Schimbarea Ferestrelor de la Liceului „Mihai Eminescu” în sumă de 10 000 dolari SUA în 2006.

– Combaterea prin cultură şi artă a  consumului de alcool, fumat şi droguri pentru tineri în sumă de 6800 euro.

– Schimbarea ferestrelor de la Şcoala Primară -3000 dolari SUA în 2009 finanţat de Corpul Păcii.

– Deschiderea Centrului Multifunctional pentru Tineri şi Copii cu fortele proprii şi cu susţinerea primăriei şi a Corpului Păcii în 2010, unde sunt 3 cercuri principale: Clubul de limbă engleză, clubul de design pentru fetite şi clubul de film pentru tineri şi copii. Aceste cluburi sunt duse în mod voluntariat unde sunt implicaţi şi tineri voluntari.

– Reparaţia integrală a cantinei  de la Liceul„Mihai Eminescu” în sumă de 120 000 lei MD în 2011.

– Apeduct, canalizare şi wc-uri pentru şcolile din or. Floreşti în sumă de 189 000 dolari în 2012-2013. finanţat de USAID

– Dotarea cu inventar sportiv a Şcolii Primare din or. Floreşti -3000 dolari, finanţat de Corpul Păcii.

– Organizarea taberei de zi pentru copiii din or. Floreşti 4-9 iulie 2011, 8-24 august 2011.

– Organizarea Taberei de instruire economică şi antreprenoriat – „Tabără de vară naţională “Laboratorul creatorilor zilei de mîine” finanţat de Ministerul Tineretului. La nivel local, asociaţia se mai ocupă şi de pregătirea anuală a Festivalului Pascal „Veniţi să luăm lumină”. La nivel naţional, asociaţia promovează şi se implică în politici de educaţie ce ţine de dreptul copiilor la educaţie şi la familie.

AO,,Asociația pentru CompetitivitateDurabilă”este partenerul autorităţii publice locale în cadrul proiectului în derulare”Performanță socio-economică prin educație vocațională”, lansat de Centrul de Informare pentru Autoritățile Locale (Solidarity Fund PL), unde primăria oraşului şi-a declarat interesul de a participa la acest concurs de granturi mici.

        AO,,Budokan Floreşti” este promotorul sănătăţii prin sport, precum  karate kyokushinkai, care aduce laurii competiţiilor atît naţionale cît şi internaţionale, iar la cea mai recentă competiţie echipa floreşteană care evoluat la Campionatul Moldovei din 6 decembrie 2014,desfăşurat în orasul Causeni, oraşul nostru s-a prezentat cu un lot de 8 luptători, 6 dintre care au devenit premianţi.

AO,,Ungheraşul fericirii”în perioada anului 2012 în colaborare cu Primăria orașului a creat  Centrul de zi pentru copii cu dizabilități din oraș pentru 60 persoane în vîrstă de la 10-18 ani.Pe parcursul anilor 2012-2013 Primăria orașului Florești  în colaborare cu ONG ,,Casmed” or. Bălți și ONG ,,Ungherașul fericirii” a fost  implementat proiectul ,,Nursing comunitar”, pentru acordarea serviciilor beneficiarilor cu o serie de dificultăți.

O altă categorie o formează acele ONG-uri care au trecut la o formă de activitate internă (adunări/dezbateri), dat fiind faptul că nu au putut căpăta finanţe pentru îndeplinirea proiectelor sale. Din acestea menţionăm organizaţia obştească,,Speranţa copiilor”, Uniunea veteranilor Războiului din Afganistan(RM).

Nivelul scăzut de activitate a unor ONG-uri din or. Floreşti poate avea explicaţii de natură diversă, totul diferind de la un caz la altul. O anumită coordonată cauzală comună, însă, poate fi depistată. Astfel, putem indica un grad slab de informare în ceea ce priveşte posibilităţile de accedere la informaţia primară. O altă coordonată cauzală se află în lipsa unor abilităţi manageriale performante ce rezultă în incapacitatea de a crea şi de a expune un proiect întocmit după criteriile cerute. De asemenea este necesar de a poseda cunoştinţe în domeniul contabilităţii, experienţă în alcătuirea uni buget rezonabil, care să fie aplicat în conformitate cu obiectivele proiectului.

Este extrem de benefică antrenarea tinerei generaţii în fondarea şi administrarea ONG-urilor. Acest lucru creează un viitor teren rodnic pentru dezvoltarea unui societăţi civile active, care va putea prelua asupra sa soluţionarea multora dintre problemele oraşului.

 

4.4.4 Cultura

Viaţa culturală din or. Floreşti este susţinută şi organizată de următoarele instituţii: Casa de Cultură orăşenească, Biblioteca Orășenească “Ion Creangă”, Muzeul de Istorie şi Etnografie, Școala muzicală, Şcoala de arte,,Nicolae Sulac”.

Casa de Cultură orăşenească are 650 locuri şi în ea activează 4 colective cu titlul popular „model”: 2 colective de dansuri pentru copii „Muguraşii” şi „Răuţel”, formaţia folclorică „Dalbe flori”, formaţia de estradă „Alai”. Toate colectivele au câte doi angajaţi de care sunt dirijate. Tot în Casa de Cultură sunt 6 angajaţi dintre care 2 personalul tehnic. Ultimii 3 ani sistemul de încălzire centralizat a fost deconectat, deoarece erau necesare cheltuieli mari, dar Casa de Cultură orăşenească este inclusă în proiectul pilot – Proiectul Energetic II, prin care va fi soluţionată problema alimentării cu energie termică a instituţiei respective.

Dotarea cu mijloace tehnice, în special cu aparataj muzical, lasă de dorit. Lipsa acestora are o influenţă negativă asupra organizării activităţilor culturale.

Casa de Cultură a S.A.” Cristal-Flor ” a fost dată în exploatare în 1974. Localul este utilizat mai mult pentru organizarea întrunirilor în cadrul unităţii economice şi la organizarea scrutinelor electorale.

Casa de Cultură a S.A.” Fabrica de fermentare a tutunului ” nu funcţionează şi necesită o reparaţie capitală. Sediul este prevăzut pentru 300 locuri. Starea financiară dificilă a agentului economic influenţează asupra amenajării localului de cultură.

L a 1 martie 1912, adunarea zemstvei județului Soroca adoptă o decizie privind deschiderea unei biblioteci publice în tîrgul Florești.Se atestă cîteva biblioteci și în perioada interbelică.În anul 1934, de exemplu, aici erau două biblioteci școlare, una particulară și una parohială.

Biblioteca publică orășenească a fost la 10 mai 1945, se află în Casa de Cultură, în central orașului, are o suprafață de amplasament de 454 m2 .În anul 1948, s-a deschis o filială pentru copii. În anul 1996, în colaborare cu prietenii din România, am deschis filial  de carte românească a Bibliotecii Județene ,,Octavian Goga” din Cluj-Napoca.

Strategia de dezvoltare a Bibliotecii se fundamentează pe idea că biblioteca trebuie să devină un centru de importanță strategică, un support real pentru procesul de învățămînt , cercetare și sistemul de instruire continuă. Activitatea bibliotecii face parte din strategia general anii 2015-2020, va păstra identitatea și rolul vital de interfață între utilizator și informație și se va dezvolta ca o organizație modernă, care va îmbunătăți serviciile tradiționale cu cele electronice , dispunînd de instrumente și căi de acces bazate pe noile tehnologii.

La bibliotecă sunt angajate 17 persoane. Colecţiile bibliotecii cuprind 89449 volume de cărţi, ediţii periodice şi alte genuri de publicaţii, din care 56080 în limba rusă, 22411 volume cu caracter chirilic, grafie în care copiii ajunşi azi aproape de majorat nu o mai citesc, şi numai 1102 cărţi cu caracter latin. Pe parcursul a 12 ani, volumul achiziţiilor s-a redus considerabil, iar cerinţele de lectură exprimă astăzi aspiraţii umane extrem de diverse.Literatura primită prin donaţie nu satisface întocmai cerinţele beneficiarilor. Dacă în anul 2002 cu suportul primăriei s-au făcut achiziţii de carte în sumă de 3000 lei şi pentru ediţii periodice 2841 lei, pe anul 2015 sunt preconizate pentru achiziţii de carte 40000 lei şi 39,8 mii lei pentru abonarea la ediţii periodice.

Biblioteca publică are 2 filiale: biblioteca pentru copii şi biblioteca „ Cartea română”. Obiectivele strategice ale bibliotecii pentru anii 2015-2020, se definesc a fi următoarele:

-Orientarea la diversificarea , personificarea și convergența servirii informaționale;

-Optimizarea accesului diversificat al utilizatorilor la toate categoriile de resurse informaționale;

-Asigurarea funcționalității și modernizarea spațiilor de lectură și informare;

-Orientarea de marketing a BPO ,,Ion Creangă”;

-Inovarea serviciilor și asigurarea tehnico- organizatorică, logistic și umană a acestora;

-Perfecționarea sistemului de promovare a organizației;

-Implementarea Sistemului de Management al calității;

-Gestionarea rațională a resurselor și a serviciilor;

-Reconfigurarea documentelor de reglementare;

-Alinierea competențelor profesionale la performanțele standartelor internaționale;

-Implementarea sistemului complex de evaluare;

-Dezvoltarea bazei de date de înregistrări bibliografice în raport cu cerințele și normele internaționale;

-Dezvoltarea și extinderea tehnologiilor informatice;

-Dezvoltarea relațiilor de colaborare (parteneriate, parteneriate transfrontaliere).

 

În oraş activează Muzeul de Istorie şi Etnografie, o librărie.Printre locurile de agrement public pot fi numite parcurile orăşeneşti, iazulşi  rîul Răut care la moment nu au plaje amenajate.Școală muzicală implica circa 275 de elevi în anul 2013, faţă de doar 95 în anul 2009.Se atestă prezenţa a 3 cercuri de pictură, 5 cercuri de dans şi 3 cercuri literare.

Se atestă în ultimii trei ani o creștere de cca 30 mii lei alocați pentru promovarea și dezvoltarea culturii în localitate.

 

 

 

4.4.5 Sportul

Unul dintre mecanismele eficiente de sporire a atractivităţii oraşului este sportul. În ansamblu situaţia din acest domeniu se prezintă a fi satisfăcătoare. Existenţa diverselor secţii sportive coordonate de cadre didactice de specialitate cît şi a terenurilor respective  face posibil accesul tineretului la acest mod de petrecerea a timpului liber. Din perspectiva dată poate fi menţionat efortul autorităţilor în organizarea reparaţiei sălilor sportive. În vederea susţinerii materiale a echipei FC Floreşti, care s-a format în 2002 şi participă la Campionatul Naţional, divizia B. În paralel cu secţiile sportive se manifestă în această direcţie şi Clubul de adolescenţi “Luceafărul”.

Către Ziua Sportivului care se marchează în a treia sâmbătă din luna mai se organizează acţiuni sportive şi culturale dedicate acestei zile. Se desfăşoară competiţii orăşeneşti la tenis de masă, joc de dame ,şah, volei, baschet, mini-fotbal, atletism, starturi vesele, trînta, tragerea otgonului.

Numărul total al edificiilor sportive din oraş este de 21 obiecte, din care stadioane cu peste 500 locuri – 1, terenuri sportive – 13, săli sportive – 6, încăperi sportive amenajate – 3, inclusiv una amenajată cu trenajoare. Personalul angajat în organizarea practicării sporturilor alcătuieşte 11 persoane, din care 8 sunt profesori de educaţie fizică şi sport în instituţiile de învăţământ din oraş.În ultimii 5 ani, în mediu 550 de locuitori revin unei săli de sport. În perioada 2009-2013 au  derulat următoarele secţii de sport:volei, fotbal, arte marțiale, trîntă, baschet, tenis de masă, şah şi joc de dame.

În perioada 2009-2013 au funcţionat următoarele tipuri de secţii sportive:

4 secţii de fotbal;

3 secţii de volei;

5 secţii de baschet;

2 secţii de arte marţiale;

3 secţii de trîntă;

5 secţii de tenis de masă;

5 alte tipuri de secţii.

 

Se indică o creştere a numărului premianţilor la campionatele naţionale şi internaţionale.

 

Conform APL Florești, volumul de resurse alocat în ultimii trei ani  atestă următorul buget:

 

 

Deşi există numeroase posibilităţi de recreere şi prin sport în general, practicarea lui în masă este grevată de diverse condiţionări cum ar fi:

  • Insuficienţa fondurilor financiare alocate pentru întreţinerea sau modernizarea dotărilor existente, ca de altfel şi a personalului însărcinat cu curăţenia şi supravegherea păstrării ei;

 

 

4.4.6 Odihnă şi divertisment

Pentru recreere orașul dispune de 9 zone atractive de agrement, situate la distanţe relativ mici de centrul oraşului şi de cartierele de locuit, la care accesul se poate face pietonal, fără prea mari dificultăţi. În majoritatea zonelor de agrement  sunt ampalasate vicee publice.

 

4.4.7 Mass media

În oraş există 1 post de radio, 1 ziar raional cu un tiraj anual de 40 000 de exemplare, 1 post de televiziune local, si 3 reporteri care își desfășoară activitatea aici.

Publicația periodică ziarul ,,Actualități Floreștene” (A.F) și-a început activitatea la 1 noiembrie 2012. În această perioadă ziarul a avut   o periodicitate de 85 de numere, inclusiv 14 numere ale Monitorului Oficial al raionului Florești. Informațiile conțin un caracter informativ, publicitar, sunt publicate deciziile consiliului raional, uneori şi ale Consiliului orăşenesc. Colegiul redacţional este acăuit din 4 angajaţi. Una dintre viziunile stategice ale redacţiei este de a avea o pagină web, şi crearea posibilităţii în colectarea mijloacelor financiare în scopuri caritabile. Această publicaţie acordă şi servicii publicitare de executare a panourilor informative şi a semnelor în volum, precum şi servicii de traducere,comerţ cu amănuntul a rechizitelor de birou.

Opinia publică este prompt informată cu ceea ce se întâmplă în oraș prin intermediul FLORTV local. Este relevant de menționat că mass media locală are o influență reală a asupra opiniei publice din localitate.

Administraţia publică locală utilizează pe larg posibilităţile televiziunii locale “Flor-TV” pentru informarea publicului şi crearea unui dialog constructiv (din a. 2000) între APL şi populaţie. Astfel, în cadrul rubricii “Noutăţi” săptămânal  sunt  incluse ştirile din agenda primăriei. Noutăţile sunt transmise joi în limba rusă şi duminică în romana.  Lunar în eter direct apare emisiunea “Ora primarului”.

4.5 Serviciile sociale

 

4.5.1 Educaţia

Oraşul Floreşti dispune de o capacitate instituţională de educaţie şi pregătire profesională considerabilă. Cele 3 grădiniţe, şcoala primară, 4 licee teoretice (L.T,,Miron Costin”, LT,,Mihai Eminescu”, LT,,Ion Creangă”, LT,,A.Cehov”) şi şcoala profesională polivalentă care funcţionează în oraş sunt capabile să ofere programe educaţionale de următoarele niveluri:

  • Educaţie preşcolară,
  • Învăţământ primar
  • Învăţământul gimnazial sau prima treaptă a învăţământului secundar
  • Învăţământul mediu de cultură generală şi cel liceal sau treapta a doua a învăţământului secundar
  • Învăţământul secundar profesional

Este de menţionat faptul că în LT,,A.Cehov” se predă în două limbi (romana şi rusă)

Procesul de instruire se desfăşoară în toate instituţiile într-un singur schimb. În şcoala primară şi în cele 4 licee există asociaţii ale părinţilor, care au creat câte un fond benevol de acordare a asistenţei financiare extrabugetare instituţiilor respective.

Educaţia preşcolară. Se desfăşoară în trei grădiniţe, cu limbile de educaţie română (grădiniţa nr. 2 şi nr.9) şi română/rusă (grădiniţa nr. 7). Numărul total al copiilor cuprinşi în educaţia preşcolară şi în pregătirea obligatorie către şcoală din cadrul grădiniţelor în ultiumii 5 ani este reflectat în următorul tabel:

Starea clădirilor este satisfăcătoare, toate trei sunt dotate cu blocuri sanitare moderne, cu mobilier confortabil, cu săli de grupe şi  de festivităţi amenjatedupă toate standartele de rigoare.Aceste instituţii preşcolare au încălzire autonomă, terenuri de joacă amenajate şi personal instruit Grădiniţa nr. 2 a fost dată în exploatare în 1957, şi redeschisă în 2012.Are capacitatea de 110 locuri Grădiniţa nr. 7, dată în exploatare în 1963 şi reparată capital în 1986cu o capacitate de 280 locuri.Grădiniţa nr.9 a fost dată în exploatare în  1977 şi redeschisă în 2008, cu o capacitate de 170 locuri.

Învăţământul primar. Este organizat în şcoala primară şi în clasele I-IV din unele instituţii de învăţământ secundar general din oraş. Şcoala primară a fost dată în exploatare în 1991, ea are capacitatea de 650 locuri şi activează într-un singur schimb. În cadrul şcolii se desfăşoară activităţi extracurriculare, există  cercuri de creaţie artistică – “Ploaia de stele” ,,Miini dibace” ,,Limbi moderne” ,,Şah”.Starea tehnică a clădirii este satisfăcătoare. Clădirea este conectată la sistemul autonom de încălzire, iar blocurile sanitare sunt încorporate în clădire.Prima treaptă a învăţământului secundar este gimnaziul. Învăţământul la această treaptă se desfăşoară în cele 4 licee teoretice din oraş.Gimnazii autonome în oraş nu există.În învățământ primar şi secundar general se atestă o scădere semnificativă a numărului de cadre didactice de la 142 în anul 2009 la 110 în anul 2013 respectiv crescând numărul de elevi la un cadru didactic de la 14 la 18. Numărul elevilor este în creştere în ultimii ani, lăsând spaţiu semnificativ până la limita de capacitate a instituţiilor de învățământ primar şi secundar care este de 2500 elevi, fiind utilizat în proporție de 80 la sută.

 

Cu toate că se poate aprecia că din punct de vedere logistic, orașul Florești dispune de un număr suficient de unităţi de învăţământ, cât şi de cadre didactice care pot acoperi toate disciplinele impuse de programul şcolar sau opţionale, se invocă necesitatea dezvoltării la nivel local al învățământului superior prin universități sau filiale ale acestora.Principalele probleme legate de funcţionarea sistemului educaţional cu care se confruntă localitatea in ultimii 5 ani:

  • îmbunătăţirea bazei tehnico-materiale a instituţiilor de învățământ- (mobilier, inventar sportiv, echipament)
  • dotarea cu inventar sportiv
  • insuficienţa menţionării, susţinerii şi promovării copiilor talentaţi

 

4.5.2 Ocrotirea sănătăţii

Instituţiile sistemului de ocrotire a sănătăţii prezente în oraş după implementarea reformei din domeniu sunt următoarele:

  • Centrul Medicilor de Familie (CMF);
  • Centrul de sănătate publică
  •  Centre de sănătate private (neurologice,stomatologice)
  • Staţiunea de Asistenţă Medicală Urgentă (SAMU);
  • Spitalul raional Floreşti;
  • Laborator privat
  • Secţia consultativă

Asistenţa medicală primară este acordată prin intermediul medicilor de familie, constituiţi în centru respectiv cu sediul în or. Floreşti. În cadrul CMF sunt prevăzute servicii ce pot fi acordate de către medicii de familie şi alte servicii auxiliare: de laborator (laboratorul clinico-diagnostic), fizioterapie, diagnostică funcţională şi planificare familială. Asigurarea cu medici de familie a oraşului Floreşti este de 7,5 la 10 mii populaţie, în Republica Moldova acest indice e de 5,4 la 10 mii populaţie.

Asistenta medicala din orașul Florești oferă toata gama de servicii medicale, începând de la servicii de medicină primară preventivă și pînă la asistența spitalicească. O măsură a accesibilității populației la servicii medicale este și  numărul de angajați în sector.În oraş funcţionează un spital, fiind proprietate publică a Consiliul Raional Floresti,  capacitatea instituţiei este de 370 de paturi, fiind utilizat în proporţie de 100%. La 10000 de locuitori activează 14,4 cadre medicale, indice care nu a înregistrat schimbări semnificative în ultimii 5 ani.

Centrul de sănătate publică asigură protecţia sănătătţii de mediu, ocupaţională şi siguranţa alimentelor, identificînd totodată şi problemele de sănătate şi a pericolelor pentru sănătate şi comunitate, supraveghind şi evaluînd starea de sănătate a bunăstării populaţiei cu ajutorul a 11 medici şi 21 asitenţi medicali.

În or. Floreşti se atestă o creştere a incidenţei generale, cît şi a prevalenţei, care la rândul său exprimă toate cazurile de îmbolnăvire – primar depistate şi repetate. Majorarea incidenţei şi prevalenţei demonstrează creşterea gradului de accesibilitate a serviciilor medicale pentru populaţie.

 

 

 

 

Morbiditatea generală populaţiei

 

2009 2010 2011 2012 2013 Media pe republică

2013

Bolile sistemului circulator 1679,9 1784,3 1891,1 1833,0 Nu dispune 1515,4
Tumori maligne 961,3 1012,2 1081,6 1195,8 1164,4 1333,0
Bolile aparatului respirator 1867,2 1048,7 1300,9 865,7 Nu dispune 1448,2
Bolilesistemului digestiv, inclusiv 1197,6 1414,6 1446,5 1384,7 Nu dispune 926,3
Hepatice 3074,4 3321,1 3406,2 3311,6 2957,5 2226,6
Traume, otrăviri şi alte consecinţe ale cauzelor externe 134,8 155,8 147,7 131,9 102,4 290,7
Narcomani 28,6 32,1 32,3 35,9 34,7 280,8
Alcoolici 1742,0 1715,4 1710,9 1710,1 1691,1 1295,8
Tuberculoza 148,7 148,4 127,0 128,9 126,6 109,7
SIDA

Pe parcursul anilor s-a atestat o creştere a morbidităţii prin tuberculoză. Posibil, creşterea din anii 2009 şi 2010 se explică prin sporirea depistării. În procesul implementării Programului Naţional de control şi combatere a tuberculozei, depistarea bolnavilor s-a efectuat prin intermediul medicului de familie. Au fost recepţionate seturi complete de medicamente antituberculoase, care au permis lichidarea multor focare de tuberculoză şi sporirea eficacităţii tratamentului.

Sporirea numărului de cazuri de îmbolnăvire a populației cu boli hepatice în anii 2010-2011 denotă calitatea proastă a apei potabile din surse decentralizate şi gradul avansat de poluare a mediului ambiant. Cele mai frecvente cazuri de afectări au fost înregistrate în colectivităţile de copii: în instituţiile preşcolare şi şcoli. Anul 2013 denotă o ușoară descreștere a cazurilor HIV/SIDA înregistrate pentru prima dată în orașul Florești în anul 1997. Principalii factori ce favorizează răspândirea în continuare a bolii este migraţia populaţiei şi răspândirea folosirii drogurilor.

Dotarea instituţiilor cu echipament medical este la un nivel de 70 %, inclusiv transportul pentru urgenţele medicale, dar uzura fizică şi morală a utilajului este foarte avansată.

 

 

4.5.3 Asigurarea cu locuinţe şi facilităţi de confort

La 01.01.2014 fondul locativ al oraşului Floreşti avea suprafaţa totală de 143 650 m2 dintre care 70 300m2 sunt dotați cu facilități de confort. În total în oraşul Floreşti sunt construite 2 435 edificii locative.  Ritmul de creştere a numărului de case particulare  noi este în mediu 11,0 case pe an. . Fondul de locuinţe este prezentat  de case individuale cu lot pe lîngă casă, clădiri – bloc cu 4-5 nivele. În medie unui locuitor îi revin 11 m2de suprafaţă totală. Majoritatea populației este îndestulată cu spațiu locativ, însă familiile noi formate primesc teren pentru construcția caselor individuale de locuit, evidențiindu-se necesitatea de fond locativ cu 3000 m2.

După numărul de nivele, casele de locuit se structurează în felul următor:

  • 1 casă cu 6 nivele
  • 66 case cu 5 nivele
  • 1 casă cu 4 nivele
  • 1 casă cu 3 nivele
  • 53 case cu 2 nivele
  • 2313 case cu 1 nivel.

În plan de gestionare:

  • 203 case la bilanţul ÎM,,SersalFlor” (din ele 99 până la 5 nivele, 104 cu 1 nivel)
  • 22 blocuri locative sunt gestionate de către Asociaţiile proprietarilor locuinţelor privatizate (APLP)
  • 7 blocuri locative sunt gestionate de către proprietarii de cooperative (COOP)

Starea tehnică a blocurilor locative estesatisfăcătoare. Astfel, peste 35 din ele necesită de urgenţă repararea acoperişurilor plate care se află în stare deplorabilă, costurile estimându-se la 30 ml lei.  Afectează gestionarea fondului locativ sistemele inginereşti deteriorate, neasigurarea ermetizării scărilor, subsolurilor, chiar şi a apartamentelor. (sursaÎM,,SersalFlor”)

Principalele probleme legate de asigurarea cu locuinţe şi confort cu care se confruntă localitatea în ultimii 5 ani sunt:

-Lipsa spaţiilor de locuit pentru tinerii specialişti

 

4.6 Dezvoltarea economică

4.6.1 Privire de ansamblu

 

Potenţialul economic al oraşului Floreşti îl formează 1219 subiecţi ai activităţii de antreprenoriat. Numărul acestora este într-o ascensiune continuă, deoarece s-a majorat în anul 2013 de 2,5 ori în raport cu anul 2012. Creşterea dată s-a produs din cauza dezvoltării activităţii economice pe bază de patentă. De asemenea în perioada anilor 2009-2014 de 1,8 ori a crescut numărul societăţilor cu răspundere limitată şi al întreprinderilor individuale.

Creşterea numărului deţinătorilor de patente şi de întreprinderi individuale este o consecinţă a  costurilor mai mici de înregistrare, evidenţei fiscale şi contabile simple, gradului înalt de flexibilitate, investiţiilor iniţiale mai mici pentru a fi lansate în comparaţie cu alte forme organizatorico-juridice.

În ramura transportului şi telecomunicaţiilor a avut loc o scădere bruscă a volumului vânzărilor în anul 2013 cu 23,5%. Transportul a suportat o transformare prin darea în arendă a parcului mijloacelor de transport (în special autocamioanele şi autobuze) persoanelor particulare. În consecinţă, au crescut nu numai preţurile la serviciile prestate, dar şi profitabilitatea întreprinderilor de transport: baza de transport auto nr. 14.

În domeniul serviciilor hoteliere, privatizarea hotelului orăşenesc care activează din anul 1998 cu pierderi (8,6 mii lei) a condus la reconstrucţia acestuia, îmbunătăţirea condiţiilor de deservire şi activitatea hotelului a devenit profitabilă.

Majoritatea întreprinderilor au o situaţie financiară grea, continuând să genereze pierderi, cu toate că unele din ele au depăşit acest declin, şi-au reactivat procesul tehnologic, au înregistrat rezultate pozitive. Întreprinderea SA „Uzina de Utilaj Termo-tehnic” a reuşit să obţină în 2012 profit în sumă de 280,1 mii lei.

Infrastructura financiar-bancară este reprezentată de filialele a 5 bănci comerciale – BC MoldovaAgroindbanc SA, BCA Moldinconbanc, BC Victoriabank SA, BCA Banca Socială, BC Banca de Economii a Moldovei, care însă sunt limitate în dreptul de lua decizii majore în privinţa eliberării creditelor.

Principalele probleme legate de dezvoltarea economică cu care se confruntă localitatea în ultimii 5 ani:

  • Migraţia înaltă, precum şi abandonarea locurilor de muncă din cauza condiţiilor neatractive (nivelul salariilor uneori este mai mic în raport cu mărimea indemnizaţiilor sociale de şomaj)
  • Nivelul scăzut de competenţe în afaceri şi a culturii antreprenoriale în ansamblu
  • Cererea redusă pentru servicii în afaceri, care nu stimulează dezvoltarea instituţiilor de susţinere
  • Acces limitat la datele statisticii, ale organelor fiscale, Camerei de Înregistrare de Stat, care ar permite de a analiza situaţia mediului de afaceri

4.6.2 Industria

Potenţialul industrial al oraşului Floreşti îl formează 7 agenţi economici, dintre care 5 reprezintă industria de prelucrare, 2 – industria uşoară. Întreprinderile mari asigură aproximativ 98 % din volumul producţiei industriale.

Industria de prelucrare este cea mai dezvoltată şi este reprezentată de întreprinderile de prelucrare a fructelor şi legumelor.

Din punct de vedere al formei de proprietate cea mai mare pondere în numărul total al agenţilor economici, din ramura industrială, aparţine sectorului privat – 60,7 %, celor cu proprietate mixtă cu participare a capitalului străin – 37,2 %, mixtă fără participare a  capitalului străin – 1,1%, iar celor cu proprietate publică le revene doar 1%. Concomitent este necesar de menţionat că un număr destul de mare din agenţii economici din raza oraşului şi-au suspendat activitatea sau temporar nu activează, fără  însă de trece prin procedura de lichidare în ordinea stabilită de legislaţia în vigoare.

Sectorului industrial îi revine circa 80% din volumul produsului social-global al oraşului sau 210,7736 mii lei în a 2012 şi asigură 46% din forţa de muncă ocupată în întreprinderile orăşeneşti 1571 persoane din ocupate 3423 în toate ramurile în anul 2012.

 

Este foarte înalt nivelul uzurii mijloacelor fixe în industria de prelucrare a metalului. La SA “Uzina de utilaj termotehnic” după o tehnologie veche şi cu utilaj destul de uzat se produc uşiţe de fontă pentru sobe, grile, dispozitive pentru sobele casnice, robinete cu sertar etc.; care sunt până în prezent solicitate de toată populaţia.

Conform rezultatelor activităţii agenţilor economici, industria oraşului poate fi împărţită în trei grupe:

  • Întreprinderi viabile: S.A. „Uzina de utilaj termo-tehnic”, S.A. „Fabrica de conserve”, SRL,,FloreanaFashion”,SRL,,TabitaCom”, SRL,,Flerixon”, SRL,,FB Unicom”, SRL,,IUGComertG”, Uniunea de consum, SRL,,Drancor”
  • Întreprinderi falimentare: SA,,CristalFlor”; SA,,Fabrica de tutun”
  • Întreprinderi falimentare: S.A. „Fabrica de tutun”

 

4.6.3 Agricultura       

4.6.4 Comerţ şi servicii

O deosebită importanţă pentru deservirea zilnică a populaţiei cu strictul necesar îi revine comerţului  şi serviciilor. Pentru a facilita procesul de comercializare a produselor alimentare şi agricole, au mai fost deschise 2 mini-pieţe în diferite regiuni ale oraşului, comode şi accesibile pentru populaţie.În anul 2013 activează 161 Întreprinderi individuale,comparativ cu 148 în 2012, 131 SRL-uri,comparativ cu 129 în 2012;   7 Societăți pe Acțiuni ,comparativ cu  6 în 2012.

Activează 3 întreprinderi prestatoare de servicii publice din subordinea Consiliului orăşenesc SA,,Servicii comunale Floreşti” ,  ÎM,,Reţele termice Floreşti”, şi ÎM,,SersalFlor”

Veniturile SA,,Servicii comunale Floreşti”, în anul 2013 a constituit suma de 15772,9 mii lei comparativ cu 15650,9 mii lei din anul 2012, Inclusiv,

– venituri din vînzări:

15772,9 mii lei în 2013, comparativ cu 15650,9 mii lei în 2012

2) cheltuielile privind remunerarea muncii au constituit  5496,7 mii lei comparativ cu 6015,2 mii lei din anul 2012

3) rezulatul din activitatea operaţională: – 1144,9 mii lei,  comparativ cu – 1184,5 mii lei din anul 2012

Făcînd referire la activitatea SA,,Servicii comunale Floreşti”, vreau repetat să aduc la cunoştinţă, că în ultimii ani, se lucrează intens la implementarea Proiectului de dezvoltare a serviciilor de aprovizionare cu apă potabilă

 

4.6.5 Turism   

Obiectivele turistice atractive în orașul Florești sunt:

Podul de Fier– În 1908, se adoptă hotărîrea  de a construi un pod de metal , peste Răut. Podul este necesar pentru că aici e locul cel mai înviorat lîngă gară, iar la 30 de verste pe Răut și 70 de verste în jos nu există nici un pod (pag,38, cartea ,,Orașul Florești” Vasile Trofăilă).

Gara Feroviară- În anul 1894 s-a deschis circulația trenurilor pe noul traseu de cale ferată Rîbnița-Slobodca (Bălți), cu lungimea de 115 verste. Edificiul gării de călătorie  a fost dat în exploatare mai tîrziu, în anul 1897.Multe a văzut gara din Flortești , într-un secol și ceva, este cea mai veche întreprindere din Florești.

Complexul Memorial în memoria victimelor catastrofei de la Cernobîl, vicitmelor războiului din Transnistria şi Afganistan -Complexul Memorial în memoria victemelor , a fost deschis pe data de 16.11.2013, arhitectorul Bobeico Serghei prin aportul Consiliului raional Florești; Primăria orașului Florești, au contribuit cetățenii orașului și participanții Asociațiilor Cernobîl, Transnistria și Afganistan.

În localitate există două hoteluri, apte de a satisface un flux minor de turiști.

Probleme depistate:

– lipsa unor pensiuni cu specific turistic pe teritoriul orașului care să ofere condiții necesare pentru masă și cazare- lipsa unei promovări susținute prin pliante informative sau prin alte mijloace

-lipsa unei concepții manageriale moderne în raport cu potențialul turistic existent;

– lipsa unui studiu făcut pentru această zonă şi o informare necorespunzătoare a administrației publice locale pentru investiții

-promovarea slabă a legendelor locale

4.6.6 Gestionarea activelor

 

4.7. Infrastructura

4.7.1 Reţeaua de transport

Infrastructura de transport a oraşului Florești include  89 km de drumuri publice (de importanţă naţională – 2,5 km, de importanţă locală – 86,5 km).

În localitate este necesar de construit 15 km de drum noi, pe lîngă acest fapt se atestă necesitatea a 150 mil. lei pentru reparația totală a drumurilor din orașul Florești. Cheltuielile anuale efectuate pentru reparaţia curentă a drumurilorînregistrează  în anul 2013 un volum de 1 mil de lei.

Conform sondajului de opinie realizat de Magenta Consulting, cât privește nivelul satisfacției legate de activitățile de întreținere și reparare a străzilor, respondenții au demonstrat că sunt cel mai mulțumiți de calitatea carosabilului a străzilor din localitate, acordând o notă medie de 2.68.

Orașul Florești dispune doar de 2% din volumul necesar de resurse pentru construcția drumurilor noi.

 

4.7.2 Reţeaua de alimentare cu apă şi canalizare

 

Gospodăria Comunală  Florești  a fost înființată   în  iulie 1944, avînd ca scop  prestarea serviciilor  în domeniul comunal locativ.  UlteriorÎntreprinderea a trecut prin mai multe etape de reorganizare, ultima fiind în 19 aprilie 2001, cînd în baza Direcţiei de producere Apă-Canal şi a Direcţiei de producere a Gospodăriei locativ-comunale a raionului Floreşti a fost fondată SA „Servicii Comunale Floreşti”, pachetul de acţiuni aparţinînd 100 % Consiliului orăşenesc Floreşti.La moment, SA”Servicii ComunaleFlorești” are ca obiect de activitate alimentarea cu

apă potabilă a orașelor Florești,Ghindești, Mărculești și  un numărde 10 primării ale raionului Florești ,la fel asigurarea canalizării și epurării apelor uzate din or. Florești  și Ghindești.

Activitatea  de bază:1.Captarea și distribuția apei potabile

  • captarea și pomparea cantităților de apă necesare a fi furnizate  consumatorilor 24 ore/24 ore, la nivel de calitate corespunzătoare standardelor naționale în vigoare.
  • menținerea în stare optimă de funcționare a instalațiilor de pompare, tratare, distribuție și stocare.
  • realizarea și menținerea integrității perimetrelor de protecție sanitară la toate obiectivele.

2.Exploatarea rețelei de canalizare:

  • Evacuarea și transportarea integrală a apelor uzate menajere, de la toți consumatorii de apă racordați la rețeaua de canalizare.
  • Evacuarea apelor uzate industriale,dela întreprinderile racordate la rețeaua de canalizare.

3.Epurarea apelor reziduale:

  • Curățarea și purificarea prin eliminare din apa potabilă,industriale și de canal a substanțelor necorespunzătoareutilizărilor.
  • Epurarea mecanică și biologică a apelor uzate, menajere și industriale cu o capacitate de – 5300 m3/24h.

4.Deservirea tehnică a fondului locativ:

  • Deservirea sistemelor de apeduct și de evacuare a apelor uzate în subsolurile blocurilor multietajate, precum și a coloanelor comune de apeduct din apartamente ( în cazuri de avariere).
  • Numărul blocurilor deservite – 43 bl.
  • Suprafața totală a fondului locativ deservit – 62 831 m2.

5.Alte activități prestate contracost:

  • Asanare și desfundare a rețelelor de canalizare;
  • Racordare la rețelele de apă a noilor consumatori;
  • Instalare a contoarelor de evidență a apei și a

căminelor de vizitare a contoarelor la consumatori;

  • Servicii de transportare și terasame

Investiţii în dezvoltarea Companiei: în perioada ultimilor ani, în cadrul întreprinderii au fost implementate un şir de proiecte cu susţinerea diferitor donatori şi cu participarea întreprinderii, cu mijloace  financiare proprii, dintre care cele mai importante:

  • 2009-„Proiectul Naţional de Alimentare cu Apă şi Canalizare” -investiții sub forma de credit al Băncii Mondiale (1 000 000 USD)
  • 2010-”Reabilitarea rețelelor de aducțiune a apei potabile din or. Ghindești”-investitiții sub formă de grant: Fondul Ecologic Național –
  • 633 047 lei , investiții proprii- 335 511 lei.
  • 2011-”Programul de investiţii „Reabilitarea reţelelor de distribuţie a apei potabile și canalizare în Ghindeşti”-investiții  sub formă de grant: Fondul Ecologic Național–617 803 lei; investiții proprii-181 289  lei , 1000 000 lei Consiliul Raional Florești).
  • 2011- Proiectul BERD „Dezvoltarea unităţilor de apă din Moldova” investiții sub forma de credit BERD- 2 167 000 EURO și grant – BEI și FIV- 4 333 000 EURO.

SA,,Servicii Comunale Floreşti” dispune de Certificări ale sistemelor de management implementate, şi anume:

  • ISO – 9001:2008 – Sistem de Management al Calității.SA”Servicii Comunale Florești” deține certificatul ISO 9001:2008 privind Sistemul de Management al Calității

(Nr.  RO 8969   eliberat  05.04.2012);

  • ISO – 22 000:2005 – Sistem de Management al Siguranței Alimentului. SA”Servicii Comunale Florești” deține certificatul ISO 22000:2005 privind Sistemul de Management al Securității Alimentului (Nr. RO0315 eliberat04.2012 )

 

Investiţiile către SA,,Servicii Comunale Floreşti” în sistemul de apă şi canalizare în perioada anilor 2004-2014 se atestă a fi următoarele:

-investiţii din bugetul local: 2061800 lei

-investiţii din bugetul naţional: 1350850 lei

-investiţii internaţionale: 119029142,8 lei

 

Infrastructura de alimentare cu apă şi canalizare:

Sistemul de alimentare cu apă:

16 surse subterane , cu o capacitate instalată de  40 m3/h

-9 rezervoare de apă , cu un volum total înmagazinat de 7000  m3

6 statii de pompare cu apă potabilă

-Conducte de alimentare cu apă potabilă cu o lungime de peste 262,771  km, dintre care : rețele noi-143,02 km; rețele renovate-119,752 km

– Statia de clorinare Independenței, dotată cu instalaţie pentru producerea şi dozarea a hipocloritului de sodiu (NaOCl) pentru dezinfectarea  apei potabile.

-Populația branșată la public de alimentare cu apă, este în număr de 22108  persoane.

-Numărul total de branșamente de apă – 10655  , fiind contorizate în proporție de 100%.

 

Sistemul de canalizare :

-Evacuarea și transportarea integrală a apelor uzate menajere, de la toți consumatorii de apă racordați la rețeaua de canalizare.

-Evacuarea apelor uzate industriale,de la întreprinderile racordate la rețeaua de canalizare.

-Lungimea totală a rețelelor de canalizare – 33,3 km, inclusiv: or. Florești  –  22,4 km. şi or. Ghindești – 10, 9 km

Epurarea mecanică și biologică a apelor uzate, menajere și industriale cu o capacitate de – 5300 m3/24h

Populația branșată la sistemul public de canalizare este de 9324 .

În cazul serviciului de aprovizionare cu apă, gospodăriile beneficiază de acest serviciu în proporţie de 98% pe parcursul a 7 zile pe săptămână, iar 100% au acces la apă curentă mai mult de 19 ore pe zi.

Cât priveşte nivelul satisfacţiei faţă de serviciul alimentare cu apă a gospodăriilor, locuitorii orașului Florești s-au declarat mulțumiți de serviciul apeduct de care beneficiază, acordând o notă medie de 5.82 pentru activitatea ÎM Apă-Canal (conform sondajului Magenta Consulting). Totuși calitatea apei furnizate este apreciată mai puțin-5.77 puncte, iar 31% dintre respondenți au menționat că pe parcursul ultimului an, au avut loc 2-8 întreruperi nereglementate.A crescut considerabil tariful pentru serviciile de aprovizionare cu apă, atingîng cota de 17,06 lei în 2013 față de 9 lei în 2009.

Orașul Florești are un sistem de canalizare centralizat funcțional care acoperă 45 la sută din totalul populației din localitate. În ultimii cinci numărul gospodăriilor neconectate a rămas neschimbat de 3480.

Problemele cu care se confruntă acest domeniu sunt:

-clorarea condiţionată (fintinilor)

-înlocuirea ţevilor vechi de oţel

– repararea rezervoarelor de apă

 

 

Strategii de operare:

Pentru a-și îmbunătăți performanțele operaționale și manageriale, SA ”Servicii Comunale Florești” a elaborat un set de strategii menite să stabilească obiectivele principale în dezvoltarea companiei și responsabilitățile speciale pentru atingerea acestor obiective. Astfel au fost puse în acțiune :

  • Programul de reducere al apei nefacturate.
  • Programul de management energetic.
  • Politica de acțiuni sociale și de mediu.
  • Politica tarifară.
  • Politica de facturare și colectare.
  • Politica de implicare a apărților interesate (politica de informare publică).

Compania dispune de un plan de afaceri pe o perioadă de 5 ani, care stabilește

principalele direcții de activitate, care vor asigura o înaltă calitatea serviciilor destinate consumatorilor.

 

4.7.3 Reţele energetice, eficienţa consumului de energie, utilizarea energiei regenerabile     

                                  

Vectorul energetic pentru alimentarea cu căldură a clădirilor din oraş este gazul natural, livrat prin intermediul întreprinderii „Florești-Gaz” din sistemul SA “Moldovagaz”. Alimentarea cu energie termică se realizează prin intermediul SACET precum și a centralelor termice autonome pe gaze naturale.

În trecut, sistemul centralizat de alimentare cu energie termică, construit în perioada sovietică, asigură cu energie termică majoritatea instituţiilor publice, blocurile locative, sectorul industrial şi alţi agenţi economici. Sistemul şi-a redus drasic activitatea din cauza perioadei de criză din anii 1990, când o mare parte din cei din industrie și-au încetat activitatea, iar cei din sectorul locativ s-au deconectat de la SACET, asigurându-şi necesarul de energie termică prin intermediul centralelor autonome pe gaze naturale.

Întreprinderea ÎM „Reţele Termice Floreşti” deserveşte sistemul centralizat de încălzire. Reţeaua de distribuţie este reprezentată de conducte supraterane şi subterane, instalate în anii 2000, care sunt în stare bună. Întreprinderea ÎM „Reţele Termice Floreşti” gestionează SACET prin care se asigură alimentarea cu energie termică pentru 9 clădiri publice.

Facturarea energiei termice pe consumatori individuali se face pe baza citirilor de pe contoarele de căldură cu care sunt dotați consumatorii.

Alimentarea cu energie electrică se face din Sistemul Energetic Naţional prin intermediul întreprinderii de distribuţie “RED Nord” S.A.

Principalele surse regenerabile de energie disponibile sunt energia solară şi biomasa.

Primaria Florești.

În ultimii ani, primăria Floreşti a întreprins o serie de măsuri pentru creșterea eficienței energetice în clădirile publice gestionate de primărie precum și extinderea sistemului de iluminat public. Printre aceste iniţiative au fost proiectele realizate cu suportul FISM şi PNUD la Grădiniţa nr. 9 (schimbarea ferestrelor şi instalarea de colectoare solare pentru prepararea de ACM), Grădiniţa nr. 2 (instalare CT, schimbare reţele interne de agent termic) și Liceul „Miron Costin” (schimbarea ferestrelor). Primăria Floreşti a reuşit cu surse proprii să implementeze măsuri de creștere a eficienţei energetice la Grădiniţa nr. 7 şi Şcoala primară (schimbarea tâmplăriei). Utilizarea raţională a energiei şi în multe cazuri, furnizarea de energie sunt elemente de interes major pentru autoritatea locală. Deci, planificarea energiei locale este un instrument important de gestionare a energiei la acest nivel, astfel prin Programul Local de Eficență Energetică pentru locuitorii orașului Florești este promovată și asigurată eficența energetică.[3]

 

Energia electrică  în alimentarea cu energie electrică se face din Sistemul Energetic Naţional prin intermediul întreprinderii de distribuţie “RED Nord” S.A.

Numai o mică parte de locuitori ai oraşului situaţi în planurile noi de construcţie a caselor de locuit nu beneficiază  de energie electrică.

N d/o Denumirea indicatorilor 2009 2010 2011 2012 2013
1. Consumul energiei electrice din surse tradiţionale
1.1 Consumul anual total de energie electrică în localitate, kW/oră 8359676 8290023 11127097 8509645 8671724
1.2 Cheltuielile anuale cu consumul anual total de energie electrică în localitate, mil. lei 12,04 12,6 20,03 16,34 17,7
1.3 Consumul anual de energie electrică pentru iluminarea stradală, kW/oră 153856 15701 16304 19751 11520
1.4 Cheltuielile anuale cu iluminarea stradală,  mil. lei 0,0221 0,0238 0,0239 0,0379 0,0236
1.5 Ponderea numărului de surse de iluminare cu LED-uri în numărul total de surse de iluminare stradală. 0 0 0 0 0
1.6 Consumul anual de energie electrică în sediile administrative, kW/oră
1.7 Cheltuielile anuale cu energia electrică consumată în sediile APL,  mil. lei 382,1 406,2 387,9 478,6 341,4

 

 

 

4.7.6 Managementul deşeurilor

Începând cu anul 2013 în oraș activează Întreprinderea Municipală de colectare a deşeurilor. În anul 2013 s-au cheltuit 3,295.7 mil. lei în scopul prestării serviciilor de salubrizare și exploatare a sistemului de colectare a deșeurilor.Din totalul gospodăriilor oraşului Florești, 96% beneficiază de servicii de salubrizare (evacuarea gunoiului menajer), toate având încheiat şi un contract cu prestatorul acestui serviciu. De cele mai multe ori (39% dintre cazuri), deşeurile menajere sunt colectate din gospodării o dată pe săptămână, conform sondajului Magenta Consulting.

Colectarea deşeurilor stradale și întreținerea spațiilor verzi se realizează de către serviciul primăriei, cu un efectiv de 92 de lucrători şi 10 mijloace de transport, după un grafic strict .

Locuitorii orașului achită în mediu 10 lei pe lună pentru serviciile de salubrizare ceea relevă o concordanță între preț și calitate.

Din datele furnizate de prestatorii de salubritate se observă că în anul 2013 a crescut cantitatea de deşeuri colectată de la casele particulare datorită pe de o parte extinderii serviciului de salubritate în zonele limitrofe ale oraşului cât şi apariţiei de noi construcţii în oraş.

Depozitarea deşeurilor urbane se face la la poligonul orăşenesc, fără a fi supuse vre-unei forme de prelucrare, deseori se ard, poluînd astfel aerul. Trebuie menţionat că depozitul nu este construit conform normelor ecologice.

Deşeurile industriale sunt depozitate de sinestătător de către agenţii economici la poligonul orăşenesc, fără sortare. Datorită capacităţii reduse a poligonului actual (suprafaţa poligonului este de 15000 m², cantitatea de materiale depozitate zilnic este de 34 m³), se impune construcţia staţiei de sortare a deşeurilor conform proiectului finanţat de GIZ prin ADR Nord.

Pentru acumularea deşeurilor sunt utilizate 22 containere mari şi 130 coşuri de gunoi, ultimele fiind instalate în locurile publice. Principalele componente ale deşeurilor menajere sunt hârtia, cartonul, sticla, polietilena, cartonul presat, metalul şi resturile alimentare. Colectarea separată a deşeurilor nu se efectuează.În oraş sunt construite 72 platforme pentru amplasarea containerelor de gunoi, pe care sunt amplasate 273 containere cu o capacitate de 1,1 m3.În anul 2014-2015 va fi construită staţia de selectare a deşeurilor solide (hîrtie,sticlă,plastic.)

Deşeurile industriale se formează cu preponderenţă în industrie şi la construcţii. Cantitatea şi compoziţia chimică a acestora nu reprezintă un pericol imediat pentru populaţia oraşului. O problemă aparte o reprezintă tuburile luminescente uzate – 2200 buc/an, anvelopele de cauciuc uzate – 526 buc/an şi acumulatoarele uzate – circa 135 buc/an, dar numărul ultimelor va fi în creştere odată cu creşterea numărului de automobile în oraş. Reciclarea pe cale industrială a deşeurilor nu se efectuează la moment însă este elaborat proiectul tehnic de costrucţie a staţiei de sortare şi selectare a deşeurilor solide.Managementul deşeurilor în oraş şi localităţile apropiate se va face prin delegarea serviciului SA,,Serviciul de salubrizare Floreşti” prin cooperare intercomunitară.

Acest fapt determină penetrarea masivăa apei uzate în sol şi în poluarea apelor subterane.

 

4.8. Mediul ambiant şi situaţia ecologică

 

4.8.1 Factorii calităţii mediului – apa, solul, aerul

 

Trendul indicatorilor ce reflectă gradul de poluare a apelor de suprafaţă din localitate este în creştere în ultimii 5 ani :

 

Denumirea indicatorilor 2009 2010 2011 2012 2013
Concentraţia de sulfaţi

(Indicele de concentraţie/LMA)

470.5 355.4 441.5 458.0 446.5
Concentraţia de azotaţi

(Indicele de concentraţie/LMA)

18.05 15.7 23.9 14.3 21.6
Concentraţia de hidrocarburi

(Indicele de concentrație /LMA)

8.2 8.8 9.2 9.0 9.9

 

Principalele probleme legate de gradul de poluare a apelor de suprafaţă cu care se confruntă localitatea in ultimii 5 ani sunt:

  1. lipsa sistemelor de canalizare pentru apele provenite de la casele de trai, instituţii, întreprinderi, de la precipitațiile atmosferice
  2. lipsa în localităţile rurale a colectoarelor de canalizare şi staţiilor de epurare.
  3. organizarea insuficientă de colectare şi evacuare a deşeurilor (prin nedelimitare, nesortarea acestora)

 

Trendul indicatorilor ce reflectă gradul de poluare a apelor subterane din localitate indică descreşterea concentraţiei de sulfaţi şi a concentraţiei de azotaţi şi în acelaşi timp o staţionare mărită a concentraţiei de hidrocarburi.

Denumirea indicatorilor 2009 2010 2011 2012 2013
Concentraţia de sulfaţi

(Indicele de concentraţie/LMA)

302,2 312,6 383,5 375,1 272,2
Concentraţia de azotaţi

(Indicele de concentraţie/LMA)

33,0 36,07 37,6 29,1 21,6
Concentraţia de hidrocarburi

(Indicele de concentrație /LMA)

619,6 604,9 532,7 560 628,5

 

Trendul indicatorilor ce reflectă gradul de poluare a solurilor din localitate indică o creştere a poluării în anul 2013 atât cu îngrăşăminte chimice cît şi a concentraţiei amoniului şi a azoţiilor

 

Denumirea indicatorilor 2009 2010 2011 2012 2013
Poluarea cu substanţe chimice şi întrăşăminte minerale 1,44 1,55 4,9 4,9 5,8
Concentraţia amoniului

(Indicele de concentraţie/LMA)

78,1 14,0 69,8 67,9 80,1
Concentraţia azotaţilor

(Indicele de concentraţie/LMA)

0,015 0,015 1,6 0,13 0,15
Concentraţia azotiţilor

(Indicele de concentraţie/LMA)

78,1 14,0 69,8 67,9 80,1

 

Se invocă următoarele probleme

 

  • Insuficiența ONG de mediu;
  • Lipsa colectorului apelor pluviale
  • Lipsa poligoanelor de colectare a deşeurilor  şi nesortarea deşeurilor
  • Rezerve insuficiente de apă potabilă
  • Neasigurarea a 100 % din populaţie cu apă potabilă centralizată
  • Servicii canalizare insuficiente
  • Gunoişti neautorizate
  • Nivel jos de cultură sanitară a
  • Procent mic de înverzire

 

4.8.2 Designul hidrologic     

Resursele acvatice ale oraşului sunt alcătuite din apele de suprafaţă şi apele subterane. Apele de suprafaţă ocupă un teritoriu de 55 ha, din care 6 ha sunt iazuri. Pe teritoriul oraşului curge râul Răut, pe o lungime de 5,3 km. În partea de jos a podului peste Răut, spre satul Vărvăreuca, este amplasat un baraj, care reglează cursul de apă în râu. Stare tehnică a barajului este critică, deoarece din cele 6 despărţituri funcţionează numai una. În prezent se duc tratative pentru trecerea barajului la balanţa primăriei Floreşti în scopul asigurării deservirii calitative a acestuia. În oraşul Floreşti sunt câteva izvoare pe str. Renaşterii şi str. Beleaev.Starea lor sanitară lasă de dorit, deoarece acolo se spală rufele, sunt adăpate vitele ş.a.

Iazul orăşenesc stă la balanţa primăriei.Paşaport tehnic pe iazul dat nu există. Titlu de Stat de folosire separată a apei lipseşte. La momentul dat este folosit ca zonă de odihnă, fiind situat alături de o fâşie de copaci coniferi şi cu frunza lată.

Anul dării în exploatare a iazului se consideră 1975. Lungimea bazinului este de 267 m, lăţimea – 145 m, adâncimea – 2, 3. suprafaţa apei este 4,47 ha. Volumul total – 127 mii m³.Starea tehnică a barajului e considerată satisfăcătoare. Lungimea barajului – 121 m, înălţimea – 8,35 m. Starea tehnică a construcţiilor hidrotehnice este satisfăcătoare, starea taluzului oval este satisfăcătoare.

Albia iazului în partea de sus este foarte înămolită, din care cauză primăria oraşului Floreşti a organizat transportarea şi repartizarea a 300 m³ de nisip, amenajând plaja pentru locuitorii oraşului. Starea fâşiei riverane este satisfăcătoare.

 

4.9. Guvernarea locală/Indicatori de performanţă

4.9.1 Securitatea locuitorilor

 

Cea mai importanta nevoie a comunității rămâne protejarea vieții, iar alături de celelalte

instituții de prestare a serviciilor publice pentru garantarea drepturilor și libertăților, politia

contribuie în activitatea de zi cu zi la oferirea unui sprijin imediat la apelul de urgenta al

cetățeanului. Crimele sesizate la nivel de oraș au crescut în anul 2013 față de anul 2012 însă au scăzut față de anul 2011fapt ce dovedește eficacitatea programelor de prevenire derulate și a masurilor întreprinse în scopul asigurării securității locuitorilor:

Pe parcursul anilor 2009-2014 conform diagramei crimelor săvîrşite pe teritoriul oraşului s-au stabilit următoarele cifre:

  1. 2009 – 99 infracţiuni, dintre care 5 economice

an.2010 -172 infracţiuni, dintre care 5 economice

an.2011- 179 infracţiuni dintre care 6 economice

an.2013 -164 infracţiuni, dintre care 9 economice

an.2014-167 infracţiuni, dintre care 7 economcie

 

4.9.2 Serviciile administrative         

Potrivit sondajului realizat de Magenta Consulting, din totalul locuitorilor oraşului Florești, 22% au apelat la serviciile administrative prestate de către Administraţia Publică Locală. Cei mai mulți (24%) s-au adresat funcţionarilor primăriei în scopul perfectării unor acte, 16% au solicitat o consultaţie iar 13 % – au dorit să obțină o audiere. Doar  7% din respondenți au mers pentru a depune o reclamație.

.

 

4.9.3 Managementul serviciilor publice     

În oraş activează 3 întreprinderi municipale fondate de APL:

  1. apă şi canalizare
  2.  salubrizare
  3. termoficare

Conform datelor raportului „Evaluarea performanţelor APL Florești”, nivelul de performanţă privind organizarea funcționării și prestării serviciilor administrative la Primăria Florești este apreciată în mediu cu calificativul de performanţă C.

Pentru îmbunătăţirea performanţei activităţii autorităţilor publice locale în acest domeniu, se recomandă următoarele:

  • Reactualizarea conținutului și aprobarea în varianta nouă a Statutului localității și Regulamentului Consiliului Local;
  • Elaborarea și menținerea Registrului patrimoniului public;
  • Efectuarea automatizată a circuitului documentelor;
  • Respectarea și indicarea termenilor pentru executarea scrisorilor;
  • Elaborarea și implementarea Planului de Dezvoltare Instituțională;

 

4.9.4 Managementul finanţelor publice locale, proprietatea publică şi   

         implementarea  proiectelor finanţate din exterior 

Dintre participanţii la studiul realizat de Magenta Consulting, nimeni nu a afirmat că este informat cu privire la valoarea bugetului oraşului Florești. Totodată, 13% au declarat că pentru ei ar fi foarte important să participe în procesul de elaborare şi aprobare a bugetului local. Referindu-ne la nivelul de informare cu privire la alocarea banilor din bugetul local, doar 3% dintre respondenţi au răspuns afirmativ.

 

Se utilizează următoarele mecanisme pentru asigurarea transparenţei procesului decizional:

  • panoul informativ în cadrul primăriei (sau în preajma acesteia)
  • Ziarul local publică periodic informaţii ample şi relevante privind procesul decizional local
  • Web Site-ul actualizat în mod periodic
  • TV local
  • Prin intermediul consilierilor

În scopul asigurăriiparticipării locuitorilor comunităţii în procesul decizional APL organizează permanent consultaţii publice speciale, anunţă pe larg şi expediază invitaţii pentru şedinţele consiliului local, colectează mai multe propuneri şi iniţiative de la locuitorii comunităţii.

 

4.9.5 Capacitatea factorului uman din APL & evaluarea resurselor        

 

În statele de personal a primăriei sunt aprobate 14 unităţi de funcţionari publici, şi 2 unităţi de personal de deservire iar  conform indicelui gender predomină femeile în proporţie de 70 la sută. Numărul tinerilor angajaţi este de 3 persoane tinere, 4 persoane sunt cu vârsta cuprinsă între 36-50 ani, iar ceilalţi peste 51 ani.

 

Marea majoritate a funcţionarilor primăriei au studii superioare (12) şi doar 2 medii speciale.Angajaţii dispun de experienţă de lucru. Stagiul de muncă cel mai scurt în calitate de funcţionari publici este de 3 an, maximal – peste 26 de ani. Studii în domeniul administraţiei publice are numai un specialist. În comparaţie cu statele de personal din fostul mandat al Consiliului Orăşenesc, personalul scriptic a suferit modificări esenţiale. Suplinirea tuturor posturilor din aparatul primăriei s-a efectuat prin concurs public.

În ceea ce priveşte capacitatea funcţională a angajaţilor primăriei este relevantă cunoaşterea limbii ruse şi mai puţin a limbilor de circuit european.

 

 

Perfecţionarea continuă a personalului permanent se află în atenţia Primarului, fiind valorificate toate posibilităţile de instruire, efectuare vizitelor de documentare, schimb de experienţă,  participarea la seminare, cursuri de perfecţionare

În perioada 2011-2013 se observă o uşoară creştere a numărului de angajaţi ai UAT care au beneficiat de cursuri de dezvoltare profesională în domeniul lor de specializare:

 

 

Anual fucnţionarii publici de execuţie  ai primăriei sunt evaluaţi cu  calificativul ,,bine” şi ,,foarte bine”, deţinînd următoarele grade de calificare: clasa III-2 persoane; clasa II- 2 persoane; clasa I- 4 persoane. Semestrial, din anul 2012,  funţionarii publici de execuţie sunt suspuşi evaluării performanţelor colective de muncă.La aceste evaluări autoritatea publică locală a obţinut calificativul,,bine”

 

  1. Strategia locală de dezvoltare socio-economică integrată

5.1. Cadrul General al Strategiei

Analiza  cadrului strategicare drept scop  identificarea  priorităţilor stabilite la nivelurile: naţional, regional, raional și sectorial. Aceasta îşi propune, de asemenea, să identifice influenţa pe care strategiile respective o au asupra orașului Floreşti, precum şi importanţa pe care aceste strategii  o au  în cadrul procesului de elaborare a planului de dezvoltare a orașului.

 

DS 1. Dezvoltarea educației și culturii la nivel de comunitate

 

Obiectivul specific 1.1. Promovarea sectorului cultural și celui al educației

La realizarea obiectivului în cauză vor fi luate în considerare prevederile strategiilor regionale și naţionale în domeniu, în special, Strategia Naţională de Dezvoltare „Moldova 2020”, Strategia ,,Europa 2020”, Strategia Sectorială de Dezvoltare pentru anii 2014-2020 „Educația 2020”, Strategia de Dezvoltare a culturii „Cultura2020”, care reprezintă o viziune coerentă  de dezvoltare a sectorului cultural al țării și care se axează pe următoarele principii de bază:

 

  1. protejarea şi valorificarea patrimoniului cultural al ţării, care este o prioritate naţională;
  2. accesul cetăţenilor la valorile culturale ale ţării;
  3. producerea bunurilor şi serviciilor culturale pentru creşterea economică a ţării;
  4. promovarea culturii în calitate de factor determinant în domeniul educaţiei şi formării cetăţenilor ţării.

De asemenea, la realizarea obiectivului vor fi luate în considerare și  cele 7 priorităţi stabilite în Strategia Naţională „Moldova 2020”, care impun realizarea următoarelor acţiuni în sectorul cultural:

1) crearea unui climat favorabil pentru artiştii şi angajaţii din sectorul cultural;

2) descentralizarea sectorului cultural şi diminuarea costurilor finanţării prin intensificarea concurenţei în domeniul cultural;

3) ameliorarea şi dezvoltarea climatului de afaceri în sectorul cultural;

4) salvgardarea patrimoniului cultural naţional în toată diversitatea lui.

Implementarea acestor acțiuni vor contribui în mod inevitabil la sporirea interesului populației față de tezaurul cultural național, iar în rezultat la:

  • cunoaşterea istoriei naţionale şi universale;
  • promovarea tezaurului cultural naţional şi universal;
  • respectarea tradiţiilor, datinilor, obiceiurilor propriului popor şi ale etniilor conlocuitoare;
  • respectarea normelor de comportament etic.

 

In domeniul educației obiectivul specific va corela strâns cu obiectivele generale și principiile fundamentael ale Strategiei „Educaţia 2020”:

Obiectivele generale ale strategiei

  • (i) asigurarea dezvoltării durabile a sistemului educaţional în vederea formării unei personalităţi integre, active, sociale şi creative – factori principali ai dezvoltării umane şi ai progresului social-economic al ţării;
  • (ii) sporirea accesului la educație de calitate pentru toți copiii și tinerii, prin asigurarea unui mediu școlar prietenos și protectiv și prin consultarea elevilor, studenților și părinților în procesul de luare a deciziilor;
  • (iii) stabilirea direcţiilor prioritare de dezvoltare a educaţiei în Republica Moldova şi a mecanismelor de realizare a acestora;
  • (iv) creşterea eficienţei cheltuirii banului public investit în educaţie, astfel încât resursele disponibilizate să fie redirecţionate pentru a îmbunătăți rezultatele învățării, inclusiv prin investiții în cadrele didactice, procesul educațional și infrastructura instituțiilor de învățământ;
  • (v) sporirea eficienţei sistemului educaţional, extinderea şi diversificarea serviciilor educaţionale prin valorificarea oportunităţilor oferite de tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor;
  • (vi) extinderea şi diversificarea sistemului de instruire a adulţilor pe parcursul întregii vieţi din perspectiva formării generale şi a formării profesionale continue, în corespundere cu nevoile persoanei raportate la necesităţile socioeconomice;
  • (vii) compatibilizarea structurală şi calitativă a învăţământului naţional cu spaţiul educaţional european al educaţiei.

 

Obiectivul specific 1.2. Susținerea sectorului de tineret și dezvoltarea parteneriatelor

Acest obiectiv va fi realizat reieșind din strategiile naționale, preponderent Strategia Naţională de Dezvoltare a Republicii Moldova 2012-2020, Strategia de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii pentru anii 2012-2020, Programul de susţinere şi dezvoltare a sectorului IMM-urilor, Programul național de atragere a remitenţelor în economie „PARE 1+1”,  Programul „Gestiunea eficientă a afacerii” etc. care își propun în calitate de priorități de bază:

  • Susţinerea şi antrenarea tinerilor în programe/activităţi de antreprenoriat.
  • Inaugurarea mecanismelor de supraveghere şi reglare a proceselor de migraţie circulară (birouri de relaţii cu migranţii, etc.).
  • Susţinere a persoanelor implicate în procese migratorii.
  • Preluarea din experienţa de succes a altor localităţi din republică.

 

De asemenea, obiectivul va fi realizat în corelare și cu obiectivele de bază incluse în politicile de tineret și sport și Proiectul Strategiei Naționale de Dezvoltare a Sectorului de Tineret 2014-2020:

Scopul Strategiei menționate mai sus este de a dezvolta şi consolida sectorul de tineret pe parcursul următorilor şapte ani, astfel contribuind la crearea unui mediu adecvat realizării vieţii personale şi profesionale a fiecărui tânăr, inclusiv a celor din grupurile cu posibilităţi reduse.

Pentru atingerea scopului propus au fost definite patru obiective generale:

  1. Promovarea participării tinerilor la procesele decizionale în dezvoltarea sectorului de tineret, astfel ca politicile şi acţiunile care îi vizează să fie cât mai prietenoase şi adaptate necesităţilor reale ale tinerilor, inclusiv celor din grupurile cu posibilităţi reduse.
  2. Diversificarea şi consolidarea serviciilor pentru tineri care ar reprezenta un instrument efectiv de dezvoltare maximă a potenţialului fiecărui tânăr şi realizarea unei vieţi împlinite în Republica Moldova.
  3. Dezvoltarea oportunităţilor economice pentru tineri în scopul asigurării unui trai decent prin lărgirea posibilităţilor de angajare, venit salarial adecvat şi posibilităţi economice cât mai variate în contextul Republicii Moldova.
  4. Consolidarea sectorului de tineret prin fortificarea cadrului legal de constituire şi funcţionare a mecanismelor de reglementare a activităţii actorilor din sectorul de tineret, astfel ca aceştia să presteze servicii calitative tinerilor şi instituţional recunoscute.

DS 2. Fortificarea capacităților instituțiilor locale și dezvoltarea  comunitară

 

Obiectivul specific 2.1.Perfecționarea cadrelor APL

In vederea realizării acestui obiectiv vor fi luate în considerare preponderent Strategia Naţională de descentralizare pentru anii 2012–2015, Strategia de Dezvoltare Regională, precum șiCarta Europeană care garantează dreptul autorităţilor publice locale de a dispune de capacitate efectivă pentru a rezolva şi a administra, în cadrul legii, sub propria lor răspundere şi în favoarea populaţiei, o parte importantă din treburile publice. Acest drept este prevăzut şi în Constituţia Republicii Moldova, în Legea nr. 435-XVI din 28 decembrie 2006 privind descentralizarea administrativă şi în Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administraţia publică locală, care stabilesc că autorităţile administraţiei publice locale beneficiază de autonomie decizională, organizaţională, de gestiune financiară, că ele au dreptul la iniţiativă în tot ceea ce priveşte administrarea treburilor publice locale, exercitându-şi, în condiţiile legii, autoritatea în limitele teritoriului administrat. Astfel, Strategia Naţională de descentralizare își propune:
I. Descentralizarea serviciilor şi competenţelor
II. Descentralizarea financiară
III. Descentralizarea patrimonială şi dezvoltarea locală
IV. Capacitatea administrativă a APL
V. Democraţie, etică,  drepturile omului şi egalitate de gen.
Principiile puse la baza Strategii sunt:
  a)principiile fundamentale ale dreptului european şi ale dreptului internaţional,
 cu precădere în abordarea şi promovarea consistentă a drepturilor şi libertăţilor omului; interzicerea discriminării; garantarea dreptului tuturor persoanelor de a avea personalitate juridică în faţa legii, conform articolului 16 din Pactul internaţional cu privire la drepturile politice şi civile), a egalităţii de gen, a principiilor nediscriminării, transparenţei şi responsabilizării;
b)cadrul legal, normativ şi punerea lui în practică trebuie să asigure responsabilizarea APL în faţa populaţiei (accountability) şi a nivelurilor administrative superioare, garantând în acelaşi timp libertatea locală de decizie şi de management;
c)atribuirea/transferul competenţelor către APL – elaborarea şi implementarea sistemului de management şi finanţare, precum şi stabilirea definitivă a proprietăţii asupra patrimoniului – trebuie să fie ulterioare şi determinate de modul în care competenţele sunt stabilite pe niveluri de administraţie publică;
  d)principiul corelării – acţiunile sau reformele propuse spre implementare în domeniul APL urmează a fi corelate cu reformele aflate în derulare;
 e)banii urmează funcţia – sistemul financiar va fi adaptat în funcţie de acordarea de atribuţii, iar veniturile generate de prestarea unui serviciu vor merge la nivelul administrativ care răspunde de prestaţia respectivă;
   f)patrimoniul urmează funcţia – responsabilul de exercitarea competenţei primeşte şi proprietatea activelor fixe necesare (patrimoniu). Realizarea gestionării eficiente şi efective a patrimoniului local poate avea loc doar în cazul abilitării APL cu competenţă decizională deplină, aşa cum cere Carta Europeană, fără a admite ingerinţa altor autorităţi sau instituţii;
    g)investiţia urmează competenţa – nivelul administrativ responsabil de exercitarea unei competenţe trebuie să fie responsabil şi pentru întregul proces investiţional;
h) atribuirea/transferul competenţelor trebuie să îmbine armonios subsidiaritatea şi eficienţa, aceasta din urmă fiind definită prin 3 criterii principale: (i) aria geografică a beneficiarilor unei competenţe să corespundă în mare măsură ariei unităţii administrative care o va exercita; (ii) exercitarea competenţei respective să permită realizarea economiilor de scară, inclusiv prin asocierile inter-municipale; (iii) UAT căreia i se atribuie competenţa trebuie să aibă capacitate fiscală şi de management suficientă pentru exercitarea acesteia;
i)pentru a consolida echitatea şi răspunderea democratică faţă de locuitori, trebuie să existe corespondenţă între: (i) teritoriul unde se efectuează prestarea unui serviciu de către autoritatea locală şi cel de pe care se colectează impozitele locale; (ii) beneficiar şi plătitor („utilizatorul plăteşte”); (iii) puterea de decizie şi responsabilitate (cel care decide trebuie să răspundă şi pentru consecinţele deciziei sale);
j)trebuie asigurat un anumit grad de coeziune teritorială, prin reducerea disparităţilor de resurse disponibile la ambele niveluri de APL;
 k)sistemul financiar trebuie să stimuleze efortul fiscal propriu;
l)monitorizarea, auditul şi controlul gestionării patrimoniului de către APL
 trebuie să fie strict reglementate, punctuale, previzibile şi eficiente, urmărind asigurarea legalităţii, bunei administrări şi a interesului public general privind resursele funciare şi imobiliare, precum şi, după caz, cele naturale şi ale subsolului;
m)atribuirea/transferul competenţelor, al surselor de venit şi al patrimoniului între APC şi APL şi între diversele niveluri ale acesteia din urmă trebuie să fie formale (fixate în lege), clare şi stabile, definind toate rolurile şi funcţiile specifice, mecanismele prin care se vor exercita acestea şi drepturile de proprietate asupra activelor implicate;
  n)sistemul financiar trebuie să asigure predictibilitatea, stabilitatea, continuitatea şi autonomia pentru ambele niveluri ale APL prin: (i) garantarea posibilităţii de a asigura un nivel minim al serviciilor, avînd în vedere diferenţele obiective dintre diverse UAT; (ii) evitarea partajării cu APL a surselor de venit volatile în timp sau care produc dezechilibre teritoriale în colectare; (iii) folosirea, pe cît e posibil, a unor criterii obiective în sistemul de transferuri; şi (iv) reducerea, pe cît e posibil, a posibilităţii de modificare a sistemului prin legea bugetară anuală sau prin alte legi ad-hoc.
Aceste principii formează un cadru coerent de atribuire/de transfer al competenţelor, al surselor de venit şi al patrimoniului într-un mod eficace, clar şi stabil, astfel încât furnizarea serviciilor publice – modul preferenţial prin care se manifestă exercitarea unei competenţe – să corespundă nevoilor şi cerinţelor beneficiarilor.

Obiectivul specific 2.2. Implicarea activă a populației în activitățile comunității

Suport în realizarea acestui obiectiv va servi aceiași Strategie naţională de descentralizare care include patru principii bazate pe drepturile omului: participare, nediscriminare, transparenţă şi responsabilizare. Ca urmare, procesul de descentralizare în Republica Moldova urmăreşte şi obiectivul de a asigura ca oamenii să posede libertatea, capacitatea şi resursele necesare pentru a schimba propriile vieţi, a schimba comunităţile în care locuiesc şi a influenţa propriile lor destine.

Participarea cetățenilor în toate sferele vieţii este caracteristică unei societăţi bazate pe valori ca democraţia, toleranţa şi prosperitatea. Doar prin participare şi implicare activă, populația devine parte a proceselor ce se produc în societate, dezvoltându-se ca cetăţeni responsabili şi capabili să facă faţă provocărilor vieţii. Republica Moldova garantează şi stimulează diverse forme de participare, prin dezvoltarea unui cadru de politici publice şi promovarea instrumentelor şi mecanismelor necesare implementării acestora.

 

DS 3. Utilizarea tehnologiilor inovaționale în dezvoltarea economiei locale durabile

Obiectivul specific 3.1.Dezvoltarea economiei civice durabile

Realizarea obiectivului va lua în considerare prevederile Strategiei Naţionale de Dezvoltare a Republicii Moldova 2012-2020, Strategiei Naţionale de Dezvoltare Regională care prevăd următoarele obiective pe termen mediu ale politicii de dezvoltare regională:
a) participarea echilibrată a tuturor regiunilor la dezvoltarea social-economică a ţării;
b) accelerarea dezvoltării oraşelor mici în calitate de „poli de creştere” a regiunilor;
c) dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în agricultură;
d) dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii regionale şi promovarea parteneriatului public-privat;
e) prevenirea poluării mediului înconjurător şi utilizarea eficientă a resurselor naturale în vederea creşterii calităţii vieţii.

Obiectivele specifice:
– crearea şi funcţionarea eficientă a noilor instituţii de dezvoltare regională (consiliile regionale pentru dezvoltare, agenţiile de dezvoltare regională);
– identificarea cadrului conceptual pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare regională durabilă pe termen lung şi a planurilor operaţionale pentru fiecare regiune;
– crearea parteneriatelor regionale strategice pentru gestionarea şi implementarea proiectelor de dezvoltare regională;
– sprijinirea unui proces participativ puternic pentru maximizarea impactului dezvoltării regionale asupra celor săraci şi păturilor socialmente vulnerabile şi femeilor;
– consolidarea capacităţilor Guvernului în gestionarea eficientă a programelor şi proiectelor de dezvoltare regională;
implementarea mecanismelor transparente şi eficiente de monitorizare şi evaluare a procesului de dezvoltare regională;
– elaborarea şi raportarea în termen a statisticii regionale, pentru a susţine atît elaborarea strategiilor de dezvoltare regională, cât şi monitorizarea şi evaluarea lor;
– elaborarea unui mecanism viabil, flexibil şi durabil de finanţare a dezvoltării regionale atît pentru Guvern, cât şi pentru donatori.

Precum și la Strategia de Dezvoltare Regională a RDN 2010 – 2016.

În special ne referim la prioritățile și acțiunile pe care putem să ne bazăm pentru realizarea obiectivului specific 1.1.

  • Ameliorarea climatului de afaceri;
  • Creșterea atractivității regionale pentru investiții;
  • Dezvoltarea infrastructurii locale;

De asemenea, vor fi luate în considerare și prioritățile stabilite în Strategia Europa 2020, care își propune să asigure o creștere economică[4], prin investiții mai eficiente în educație, cercetare și inovare; durabilă, prin orientarea decisivă către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon; și prin punerea accentului pe crearea de locuri de muncă și pe reducerea sărăciei. Strategia se concentrează pe cinci obiective ambițioase privind ocuparea forței de muncă, inovarea, educația, reducerea sărăciei și energia/clima. [5]

Obiectivul specific 3.2. Aplicarea inovațiilor la nivel de comunitate

Strategia de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii pentru anii 2012-2020 (în continuare – Strategia) şi Planul de acţiuni privind implementarea acestei Strategii pentru anii 2012-2014, oferă cadrul de politici pe termen lung şi mediu privind dezvoltarea întreprinderilor micro, mici şi mijlocii (în continuare – IMM-uri) din Republica Moldova în contextul trecerii de la modelul de dezvoltare economică bazat pe consum la o nouă paradigmă orientată spre exporturi, investiţii şi inovaţii, a dezideratului politic de integrare europeană şi a tendinţelor economice mondiale.

Prin prisma celor expuse, sporirea competitivităţii IMM-urilor poate fi atinsă prin realizarea următoarelor componente de dezvoltare:

1) încurajarea spiritului inovator;

2) utilizarea tehnologiilor energetice eficiente;

3) aplicarea tehnologiilor informaţionale;

4) sporirea competitivităţii producţiei la export, inclusiv prin ridicarea calităţii producţiei.

Atingerea acestui obiectiv este sprijinită și de prevederile Strategiei de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici și mijlocii pentru anii 2012 – 2020, Programul național de atragere a remitenţelor în economie „PARE 1+1”,  Programul „Gestiunea eficientă a afacerii”, PNAET, Fondul special de garantare a creditelor (FGC), etc.

Prioritățile de bază în acest domeniu sunt:

  • Susţinerea şi antrenarea tinerilor în programe/activităţi de antreprenoriat.
  • Grantarea creării a noi întreprinderi.
  • Susţinere a persoanelor implicate în procese migratorii.
  • Preluarea din experienţa de succes a altor localităţi din republică.

 

DS 4. Îmbunătățirea calității vieții cetățenilor din oraș

Obiectivul specific 4.1. Îmbunătățirea infrastructurii sociale

Obiectivul va lua în considerare prevederile Strategiei de Dezvoltare socio-economică a raionului Rîşcani care are ca obiective principale dezvoltarea infrastructurii de bază şi asigurarea accesului populaţiei şi consumatorilor industriali la această infrastructură, dezvoltarea resurselor umane şi sporirea oportunităţilor de  angajare, dezvoltarea unei economii diversificate, protecţia mediului şi îmbunătăţirea calităţii vieţii, precum şi regenerarea terenurilor şi resurselor de apă contaminate.

De asemenea, drept repere vor servi și prevederile Strategiei de dezvoltare regională a RDN 2010 – 2016 în domeniul dezvoltării  infrastructurii fizice locale, care are ca priorități:

  • Eficientizarea sistemului de planificare teritorială.
  • Modernizarea și dezvoltarea traseelor de acces, infrastructurii rutiere și conexiunilor internaționale.
  • Reabilitarea și construcția reţelelor de apă și canalizare și stațiilor de tratare a apei.
  • Creșterea eficienței energetice în clădirile și facilitățile publice.
  • Dezvoltarea infrastructurii industriale şi logistice de scală largă în regiune.
  • Îmbunătățirea infrastructurii educaționale și de învăţământ profesional tehnic în regiune și primăriile sale.

Au  fost stabilite un şir de obiective strategice, menite să ducă la obţinerea rezultatelor dorite, cum ar fi:

  • Crearea unui Operator Regional consolidat în domeniul prestării serviciilor apă şi canalizare pe tot teritoriul raionului Floreşti.
  • Controlul şi reducerea pierderilor de apă.
  • Soluţionarea unui set de probleme cu caracter organizaţional şi tehnic care va asigura funcţionarea stabilă şi continuă a sistemelor de apă şi canalizare centralizate şi descentralizate.
  • Sporirea eficienței energetice a Companiei și reducerea consumului energetic specific în executarea proceselor tehnologice.
  • Atragerea resurselor financiare noi în domeniu, din investiţiile donatorilor străini și locali.
  • Elaborarea strategiei tarifare.
  • Implementarea unei politici prudente privind consumurile şi cheltuielilede exploatare.Optimizarea costurilor de producție.
  • Procurarea şi instalarea unităţilor de echipament noi;
  • Procurarea programelor de operare noi şi modernizarea celor existente;Organizarea cursurilor de instruire în utilizarea tuturor modelelor de programe de operare.
  • Eliminarea cazurilor de poluare a solului şi a pînzei freatice în urma reabilitării reţelei de canalizare;
  • Îmbunătăţirea relaţiei cu clienţii prin crearea unei componente de contact;
  • Instruirea profesională a personalului Companiei.Dezvoltarea competențelor personalului.
  • Evaluarea periodică a personalului, în vederea îmbunătăţirimodului de ierarhizare şi de motivare a acestuia;

 

În vederea dezvoltării infrastructurii locale și îmbunătățirii calității vieții oamenilor din oraș Strategia Naţională de Dezvoltare: 7 soluţii pentru creşterea economică şi reducerea sărăciei.

 

Sub aspectul obiectivelor strategice pe termen lung, Strategia naţională de dezvoltare „Moldova 2020” este focalizată pe următoarele priorităţi de dezvoltare:

1) Racordarea sistemului educaţional la cerinţele pieţei forţei de muncă, în scopul sporirii

productivităţii forţei de muncă şi majorării ratei de ocupare în economie;

2) Sporirea investiţiilor publice în infrastructura de drumuri naţionale şi locale, în scopul diminuării cheltuielilor de transport şi sporirii vitezei de acces;

3) Diminuarea costurilor finanţării prin intensificarea concurenţei în sectorul financiar şi dezvoltarea instrumentelor de management al riscurilor;

4) Ameliorarea climatului de afaceri, promovarea politicii concurenţiale, optimizarea cadrului de

reglementare şi aplicarea tehnologiilor informaţionale în serviciile publice destinate mediului de afaceri şi cetăţenilor;

5) Diminuarea consumului de energie prin sporirea eficienţei energetice şi utilizarea surselor

regenerabile de energie;

6) Asigurarea sustenabilităţii financiare a sistemului de pensii pentru garantarea unei rate adecvate de înlocuire a salariilor;

7) Sporirea calităţii şi eficienţei actului de justiţie şi de combatere a corupţiei în vederea asigurării accesului echitabil la bunurile publice pentru toţi cetăţenii.

Optica prezentei Strategii este de a produce un impact economico-social pe fiecare dintre

dimensiunile nominalizate mai sus. Efectul cumulat al soluţionării problemelor vizate constă în eliminarea barierelor critice care împiedică valorificarea optimă a resurselor. Această abordare face posibilă prioritizarea domeniilor de intervenţie ale statului şi supunerea acestora unui obiectiv bine definit al Strategiei: asigurarea dezvoltării economice calitative şi, implicit, reducerea sărăciei.

 

Obiectivul specific 4.2. Protecția mediului ambiant

Tratatul de la Maastricht evidențiază protecția mediului ca o prioritate cheie pentru Uniunea Europeană. Politica Uniunii Europene de protecție a mediului se concentrează pe următoarele aspecte:

  1. protecția și îmbunătățirea calității mediului;
  2. utilizarea rațională și durabilă a resurselor naturale;
  3. protecţia sănătății populației;
  4. integrarea protecției mediului în politicile sectoriale cu impact asupra mediului: agricultura, energia, industria, transporturile, protecția consumatorilor.

Reieșind din vectorul politic al Republicii Moldova orientat spre integrare europeană, aceasta trebuie să includă printre prioritățile sale alinierea la standardele Uniunii Europene de protecție a mediului.

 

Realizarea obiectivului va avea la bază și prevederile incluse în Strategia Națională de Mediu pentru perioada 2013-2023, precum și Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor în Republica Moldova (SNGD), care are ca obiective generale:

  1. Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deşeurilor municipale prin armonizarea cadrului legislativ, instituțional și normativ la standardele UE, bazat pe abordare regională (aşezarea geografică, dezvoltarea economică, existenţa drumurilor de acces, condiţiile pedologice şi hidro-geologice, numărul de populaţie, etc.); și divizarea teritorială a ţării în 8 regiuni de management al deşeurilor;
  2. Dezvoltarea infrastructurii regionale de depozite de DMS și a stațiilor de transfer;
  3. Dezvoltarea sistemelor de colectare şi tratare a fluxurilor de deşeuri specifice (ambalaje, DEEE, cauciucuri, baterii, etc.) prin promovarea și implementarea principului ”responsabilitate a producătorului”, inclusiv a celor periculoase (deșeuri medicale, uleiuri uzate, etc.), (câte un punct de colectare la nivel de regiune).

 

5.2. Definirea viziunii și misiunii

 

Viziunea orașului Florești

Orașul Floreștieste un oraș modern, cu cultură europeană, cu infrastructură economică dezvoltată și capabil să genereze politici sociale adecvate pentru reducerea sărăciei şi ridicarea standartelor de viață.

Misiunea APL orașului Florești

Misiunea Administrației Publice locale a orașului Florești este de a presta servicii calitative comunității având ca bază principiul non-discriminării, prin dezvoltarea sistemului social, economic și cultural utilizând transparent și eficient potențialul financiar.

Valorile

Leaderism

Onestitate

Imparțialitate

Comunicare corectă

Profesionalism

Transparență

Continuitate

Durabilitate

5.3. Principii şi valori

Valorile

Leaderism

Onestitate

Imparțialitate

Comunicare corectă

Profesionalism

Transparență

Continuitate

Durabilitate


  1. Obiectivele strategice de dezvoltare a oraşului

 

 

 

 

 

 

VII. Planul de acţiuni privind realizarea Strategiei  locale de dezvoltare socio-economică integrată.

 

Direcția strategică Nr.1. Creşterea competitivităţii economice a oraşului Floreşti prin valorificarea eficientă a potenţialului uman

 

Obiectivul specific Acțiunea Perioada de implementare Costuri Responsabili Parteneri/ surse de finanțare Indicatori
O.S.1.1

Susţinerea agenţilor economici prin oferirea suportului logistic şi informaţional 

 

Crearea ghişeului unic de prestare a serviciilor antreprenorilor 2015-2016 200000 lei APL ONG Ghişeu unic creat
Elaborarea şi diseminarea materialelor (Ghidul Bunelor Paractici)

de promovare a bunelor

practici

 

2015-2020 180 000 lei APL Bugetul local, Consiliul rational Floreşti, FNDR, Fonduri UE  

Materiale elaborate

Crearea unui mecanism de coordonare

şi mediatizare a activităţii prestatorilor

de servicii in afaceri (Simpozione, Forumuri)

 

2015-2020 1 mln lei APL ONG-uri locale, ONG-uri naţionale Raporturi trimetr iale de monitorizare
Desfăşurarea periodică a   Tîrgului comercial a producătărului autohton 2015-2020 300 mii lei APL IMM-uri, APL, CR Floreşti Tirguri sezoniere
Crearea şi dezvoltarea incubatoarelor/

clusterelor  de afaceri

 

2015-2020 5 mln lei APL ONG-uri din domeniu,

IMM-uri

Crearea unui incubator de afaceri
Elaborarea unei baze de date cu privire la resursele locale în vederea atragerii investitorilor străini 2015-2020 400 mii lei APL Atragerea investiţiilor Baze de date elaborată

 

 

Direcția strategică Nr.1. Creşterea competitivităţii economice a oraşului Floreşti prin valorificarea eficientă a potenţialului uman

 

Obiectivul specific Acțiunea Perioada de implementare Costuri Responsabili Parteneri/ surse de finanțare Indicatori
  1. S. 1.2.

 

Stimularea programelor de instruire antreprenorială şi promovarea culturii antreprenoriale

 

Formarea antreprenorilor locali prin proiecte de instruire 2015-2020 30 000 lei APL Buget local, donații externe Numarul de antreprenori formati prin programele de instruire
Şedinţe de informare privind calendarul fiscal 2015-2020 10 000 lei APL, Inspectoratul Fiscal Teritorial Buget local, donații externe Şedinţe trimestriale
Desfăşurarea permanentă a achiiziţiilor publice transparente 2015-2020 APL Număr de publicaţii privind desfăşurarea achiziţiilor publice
Elaborarea şi aprobarea

metodologiei cu privire la

facilităţile fiscale a agenţilor

economici noi formaţi în

primii 3 ani de activitate

2015-2020 80 000 lei APL, Buget local, donații externe Metodologie eficientă elaborată
Crearea asociaţiei de antreprenori ai oraşului Floreşti 2015 7 000 lei APL, NEXUS, CII Bugetul local, AE locali Asociaţie creată şi funcţională
Menţinerea paginii web a

oraşului cu informaţie

referitor la dezvoltarea

economică şi

oferte posibile în atragerea

agenţilor economici

 

2015-2020 160 000 lei APL Surse atrase, APL Numar de articole publicate, număr de proiecte investiţionale în oraş
Desfăşurarea expoziţiilor periodice tematice 2015-2020 APL Număr de expozitii desfasurate
Vizite de studiu in alte localitati din ţara si peste hotare  în scopul preluării practicilor pozitive 2015-2020 150 mii lei APL Fonduri UE, NEXUS Număr de participanţi, număr de vizite realizate
Crearea serviciilor de informare şi

consultanţă pentru activităţile de business

2015-2020 80 mii lei APL Servicii de consultanţă eficiente oferite  antreprenorilor
Organizarea concursului ”Antreprenorul anului” 2015-2020 100 mii lei APL ONG-uri, IMM-uri Numărul de antreprenori promovaţi
Susţinerea proiectelor pentru utilizarea

remitenţelor în scopul creării noilor

afaceri şi locuri de muncă

 

2015-2020 1 mln lei APL ONG-uri din domeniu, IMM-uri Numărul de noi locuri de muncă, numărul e proiecte implementate

 

Direcția strategică Nr.1. Creşterea competitivităţii economice a oraşului Floreşti prin valorificarea eficientă a potenţialului uman

 

Obiectivul specific  Acțiunea Perioada de implementare Costuri Responsabili Parteneri/ surse de finanțare Indicatori
O.S.1.3  Atragerea investițiilor prin dezvoltarea parteneriatului public -privat Încurajarea parteneriatului public-privat

În mediul economic

 

2015-2018 160 000 lei APL Bugetul local Numărul de paretneriate iniţiate, numărul de investiţii
Programe de promovare a parteneriatului public-privat în beneficiul comunităţilor 2015-2020 10 000 lei APL
ONG-specializat
ADR NORD Nr. de Programe de promovare a PPP

Nr. de agenţi economici implicaţi

Proiecte locale şi regionale de parteneriat public-privat pe domenii prioritare 2015-2020 1  Mln lei APL ONG, ADR NORD Numărul e proiecte iniţiate
Stabilirea şi  asigurarea sustenabilităţii relaţiilor de parteneriat cu alte localităţi 2015-2020 APL, Agenţi economici Relaţii stabilite

Număr de proiecte iniţiate ca rezultat al colaborării

Crearea Parcului Industrial 2015-2020 1 mln lei APL Guvernul R. Moldova, Camera de Comerţ şi Industria, R Moldova, Italia, Ministerul Economiei Parc Industrial creat şi funcţional

 

 

Direcția strategică Nr. 2 Implicarea comunității în procesul de guvernare locală
Obiectivul specific Acțiunea Perioada de implementare Costuri Responsabili Parteneri/ surse de finanțare Indicatori
O.S. 2.1 Asigurarea transparenței activității APL
Stabilirea strategiei de

comunicare cu

cetățenii

2015-2020 10 mii lei APL, Calendar cu intilniri cetatenesti

intocmit

Intilniri organizate

 

Participarea în cadrul emisiunilor televizate 2015-2020 Flor TV Numarul de participari
Retransmiterea ședințelor CO 2015-2020 Flor TV Flor TV Numarul de sedinte retransmise
Publicarea pe actelocale.md și pagina oficială a actelor emise de către APL și CO 2015-2020 Secretarul CO actelocale.md Numarul de publicatii
Desfășurarea audierilor publice transparente 2015-2020 Primarul Orașului, conslierii Numarul de partcipanti la audieri publice
Relansarea ziarului orășenesc Observatorului de Floreşti 2015 Consiliul Orășenesc APL 1 ziar local
Program de întîlniri sectoriale cu locatarii 2015-2020 Consilierii locali,, Primarul orașului Instituții subordonate Ședințe trimestriale

 

 

Direcția strategică Nr. 2  Implicarea comunității în procesul de guvernare locală
Obiectivul specific Acțiunea Perioada de implementare Costuri Responsabili Parteneri/ surse de finanțare Indicatori
O.S.2.2  Implicarea tinerilor în procesul de luare a deciziei Convocarea lunară a CLT în ședințe 2015-2020 Președintele CLT APL, Consiliul orășenesc 25 tineri participă la ședințe
Oferirea unui spațiu în desfășurarea ședințelor 2015-2020 100 lei /ora –se va oferi gratis APL, CLT ONG Sala oferita
Crearea structurilor de co-management 2015-2016 CLT,APL ONG Numărul structurilor funcţionale, create
Crearea unei rubrici a CLT pe pagina oficială a primăriei 2014 Secretarul CO APL Publicaţii periodice
Asigurarea în organizarea cu training-uri a CLT de către ONG 2015-2020 20 mii lei APL Direcția Educație ONG-uri locale Trening-uri o dată în trimestru
Implicarea CLT în elaborarea bugetului anual la capitolul tineret(Consultări publice) 2015-2020 APL, scretariat CLT Numărul tinerilor partcipanţi în elaborarea şi consultarea bugetului
Crearea Centrului de Resurse pentru Tineri, Floreşi 2015 70 mii lei APL, CLT Consiliul Raional, MTS Centru creat, funcţional

 

Direcția strategică Nr. 2 Implicarea comunităţii în procesul  de guvernare locală
   
Obiectivul specific Acțiunea Perioada de implementare Costuri Responsabili Parteneri/ surse de finanțare Indicatori
2.3 Dezvoltarea sectorului asociativ prin promovarea dialogului Contractarea ONG pentru prestarea serviciilor 2015-2016 APL ONG Număr de parteneriate stabilite între APL şi ONG-uri
Crearea parteneriatelor intersectoriale 2015-2020 CLT, APL, ONG Numărul de parteneriate stabilite
Festivalul celui mai activ ONG 2015-2020 300 mii lei CLT, CO, PanClip, Univ COOP ONG-uri acitve din localitate Festival desfăşurat anual
Promovarea practicilor pozitive a ONG 2015-2020 Specialistul de tineret și sport, reprezentanți ai sectorului asociativ Nr de mese rotunde, şedinţe,
Tîrgul ONG-urilor 2015-2020 Specialistul tineret și sport Numărul de tîrguri organizate anual

 

 

Direcția strategică Nr. 3 Dezvoltare Comunitatară durabilă
Obiectivul specific  Acțiunea Perioada de implementare Costuri Responsabili Parteneri/ surse de finanțare Indicatori
O.S. 3.1 Dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare şi sociale Reparaţia grădiniţei numărul 8 2015-2020 7 mln APL Parteneri Internaţionali Instituţie reparată
Reparația stadionului orășenesc 2015-2020 8 mln APL Consiliul Raional Stadion renovat
Reabilitatea reţelelor de drumuri şi trotuarelor 2015-2018 30  mln dolari APL, CR, SA Drumuri Floreşti Surse de finanţare externe Reparaţia a 90 km de drum
Iluminarea stradală a cartierelor noi 2015-2018 1,5 mln lei APL, Red Nord Fonduri externe 15 km de linii electrice
Renovarea şi extinderea reţelelor de apeduct şi canalizare 2015-2020 60 mln lei APL, SA Servicii Comunale Floreşti Buget local, fonduri externe 10 km de reţele de canalizare
Consolidarea terenurilor în

vederea reducerii riscurilor de inundaţii;

2015-2020 1,5 mln lei APL Surse naţionale şi internaţionale

Fondul Ecologic

Km de terenuri consolidate
Modernizarea poligonului de evacuare a deşeurilor orăşeneşti prin construcţia staţiei de selectare şi transfer 2015-2020 27 mln lei APL, SA Servicii Salubrizare Floreşti Fonduri externe Utilaj nou instalat
Construcţia hidrocentralei 2015-2020 APL, agenţi economici Hidrocentrală construită
Program de amenajarea scuarelor din cartierele oraşului 2015-2020 1 mln lei APL, CR Moldsilva, Ministerul ecologiei Scuare amenajate
Crearea unei străzi pietonale 2015-2020 3 mln lei APL Strada Stefan cel Mare

 

Direcția strategică Nr. 3 Dezvoltare Comunitatară durabilă
Obiectivul specific Acțiunea Perioada de implementare Costuri Responsabili Parteneri/ surse de finanțare Indicatori
O.S. 3.2 Valorificare a potenţialului natural drept valoare adăugată  a obiectivelor  turistice

 

Lansarea Programului de promovarea obiectivelor turistice din Floreşti 2015-2020 150 mii lei APL, CR APL, AE, CCI Număr de programe iniţiate, promovate
Îmbunătățirea

gestiunii și cooperării asupra resurselor naturale și spațiilor

protejate

2015-2020 50 mii lei APL APL, AE, CR, Moldsilva Zone amenajte
Concurs anual pentru cel mai amenajat, cartier, bloc locativ, casă individuală 2015-2020 50 mii lei APL Concurs desfăşurat anual, numărul partcipanţilor la concurs, numărul premianţilor
Desfăşurarea bilunarului de

înverzire  şi salubrizare

 

2015-2020 50 mii lei APL CR Bilunare desfăşurate
Ghid informativ de promovare a obiectivelor turistice din or.Floreşti 2015-2017 30 mii lei AE,
CCI Floreştii
APL, AE, CCI Floreşti, ADR Nord Ghid elaborat
Reabilitarea şi promovarea în calitate de obiectiv turistic şi arhitectural al Podului de Fier, Turnului de Apă 2015-2020 3 mln lei APL Obiective renovate
Promovarea Gării Feroviare ca obiectiv turistic 2015-2020 10 mii lei Numărul turiştilor, numărul călătorilor
Crearea unei zone de agrement în regiunea Iazului Orăşenesc 2015-2020 15 mln lei Agenţii economici prin parteneriat public -privat Zonă creată, numărul anual al beneficiarilor
Instalarea bustului lui Ion Creangă în parcul Casei de Cultură 2015-2020 100 mii lei Bust instalat

 

 

Direcția strategică Nr. 3 Dezvoltare Comunitatară durabilă
Obiectivul specific Acțiunea Perioada de implementare Costuri Responsabili Parteneri/ surse de finanțare Indicatori
O.S. 3.3 Creşterea accesului la servicii de sănătate şi sociale de calitate, inclusiv pentru grupurile vulnerabile

 

Reabilitarea instituţiilor

medico-sanitare orăşeneşti

 

2015-2020 APL, CR CMF renovat
Deschiderea unui centru diagnostic

performant prin parteneriat

public privat

 

2015-2018  5 mln lei APL, CR, CMF Surse de finanţare externe Centru de diagnostic funcţional

Centrul Optic

Prevenirea apariţiei bolilor infecţioase

prin educarea şi informarea cetăţenilor privind

starea generală de sănătate şi comportamentul

adecvat pentru prevenţie

2015-2020 170 mii lei CMF, ONG %  în descreştere a incidenţei de boli infecţioase

-programe de instruire

-discuţii cu pacienţii

-instruiri în instituţii preşcolare şi şcolare

Număr de beneficiari ai instruirilor

Crearea centrelor

multifuncţionale pentru persoanele în etate şi dotarea azilurilor

de bătrâni cu echipament

2015-2020 1 mln lei APL Parteneri externi Centru multifuncţional pentru persoanele în etate bine dotat
Identificarea familiilor şi persoanelor social vulnerabile şi iniţierea colabărării în vederea susţinerii acestor familii APL CMF, asistenţa socială Numărul de familii identificate

Numărul ajutaoare repartizate ca rezultat al colabărării

 

 

Direcția strategică Nr.4 Întărirea capacităților administrative a APL
Obiectivul specific Acțiunea Perioada de implementare Costuri Responsabili Parteneri/ surse de finanțare Indicatori
  Crearea centrului de Atragere a investiţiilor 2015-2017 35 mln APL   Centru creat
O.S. 4.1 Îmbunătățirea performanțelor APL în scopul atragerii investițiilor Angajarea specialistului în domeniul atragerii de investiții 2015 60 mii lei APL Persoana angajată, numărul de proiecte atrase
Instruirea continuă în domeniul atragerii de investiții 2015 30 000 lei APL Numărul angajaților ce au beneficiat de instruiri
Identificarea cursurilor de instruire 2015 APL Academia de Administrație Publică Cursuri identificate
Stabilirea parteneriatelor locale 2015-2017 APL Număr de parteneriate stabilite
Stabilirea Parteneriatelor internaționale 2015-2020 APL Număr de parteneriate stabilite

 

Direcția strategică Nr 4 Întărirea capacităților administrative a APL
Obiectivul specific Acțiunea Perioada de implementare Costuri Responsabili Parteneri/ surse de finanțare Indicatori
O.S. 4.2  Gestionarea, modernizarea  şi renovarea patrimoniului Crearea serviciului de gestionare a patrimoniului 2015-2020 APL Servicii de desconcentrare Serviciu funcţional

Angajarea specialistului în domeniu

Consolidarea terenurilor pentru legumerit 2015-2020 5 mii lei APL Suprafaţa terenului consolidat
Înregistrarea şi delimitarea patrimoniului public 2015-2020 APL Servicii de desconcentrare Lista bunurilor supuse privatizării pasibile de privatiyare şi nepasibile
Promovarea şi încurajarea cultivării plantelor multianuale 2015-2020 100 mii de lei APL Agenţii economici Suprafaţa teritoriului plantat, Nr de agenţi economici
Utilizarea patrimoniului ce aparţine APL în

susţinerea activităţii economice

5 ani APL Nr. tranzacțiilor de vînzare, arendare, cumparare
Tabară de Odihnă  de la Ciripcău reabilitată cu destinaţia iniţială păstrată 2015-2020 10 mln lei APL CR Tabără de odihnă funcională

Nr de copii ce se odhmesc anual în tabără

 


 

VIII.  Monitorizarea şi evaluarea

  • Monitorizarea acțiunilor administrației publice – intra in responsabilitatea Primarului si a Consiliului Municipal si va fi realizată de Consiliul participativ, constituit din reprezentanți ai administrației publice locale, societății civile și agenților economici din teritoriu.
  • Consiliul participativ va raporta Primarului si Consiliului municipal privind mersul realizării acțiunilor Strategiei.
  • Procesul de raportare se va axa pe: raportarea trimestrială; simestrială cu privire la gradul de realizare a Planului de Acțiuni 2015-2017; anuală (realizată de Primar în colaborare cu Consiliul participativ) cu privire la progresul în realizarea Strategiei socio-economice de dezvoltare a orașului.
  • Evaluarea implementării Strategiei va fi realizată de Primăria orașului (responsabil –Primarul) atît anual, cît și la finalizarea implementării Planului de acțiuni 2015-2017.
  • Concluziile evaluării vor servi ca suport pentru elaborarea Planului de acțiuni pentru anii următori de implementare strategiei 2017-2020.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

  1. Fişe de proiect

 

1. Denumirea localităţii: Florești
2. Denumirea proiectului: Dezvoltarea potenţialului rutier din or. Floreşti
3. Problema ce urmează a fi soluţionată: Drumul care se propune a fi renovat face legătura dintre drumul de însemnatate noţională şi localităţile Mărculeşti, Lunga, Băhrăneşti, Prajila, etc. şi se înscrie în prioritatea 1 – Reabilitarea infrastructurii fizice.

Starea existentă a drumului de ocolire cu denumirea aviatorului Beleaev este dezastruoasă. Reţeaua contemporana a strazilor şi drumurilor din or. Floreşti s-a format sub influienţa unor factori, principalul fiind, amplasarea orasului în calea transportului tranzit, care leagă or. Bălţi cu or. Râbnita si raioanele de pe lîngă frontierea cu Ucraina, printr-un drum de însămnătate nationala R13. Reţeaua magistrală existentă nu este desfăşurată îndeajuns.

Pentru descarcarea traficului rutier este necesar de a determina constructia drumului de ocolire si de a reconsutri drumul de-a lungul raului Raut. Luînd în consideraţie faptul că concomitent se proictează şi alte sisteme de infastructură locală (apa, canalizaţia, gazul) renovarea drumului de ocolire va aduce la dezvoltarea infrastructurii şi la atragere unor noi investiţii în regiunea dată.

Solutionarea problemei de reconstruire a drumului ocolitor -aceasta fiind concluzia PUG.

Reţeaua străzilor şi drumurilor este uzată la 80%, are nevoie de reparaţie si reconstructie.

Proiectul vine să soluţioneze decongestionarea traficului urban îngrelat de traficul tranzit şi să pună bazele unei dezvoltări durabile a zonei cu potenţial investiţional mare.

Etapele de implementare tehnică ale proiectului:

  1. proiectarea investiţiei:
  2. derularea licitaţiilor pentru efectuarea lucrărilor
  3. realizarea investiţiei:
  4. monitorizarea execuţiei

Implementarea din punct de vedere administrativ:

  1. demararea proiectului
  2. publicitatea proiectului pe toata durata derulării.
  3. activitatea de licitaţie pentru întocmirea studiului de fezabilitate, proiectului tehnic şi a caietului de sarcini, precum şi pentru execuţia lucrărilor se va face în conformitate cu procedurile standard prevăzute în legislaţia în vigoare

 

4. Obiectivul general: Dezvoltarea infrastructurii oraşului Floreşti.
5. Obiectivele specifice care urmează a fi  atinse în rezultatul  implementării proiectului:
  • Asigurarea accesului mai flexibil la localităţile adiacente, la drumul naţional.
  • Reducerea timpului mediu de parcurs.
  • Reducerea numărului de pericole de accidente.
  • Îmbunăţirea condiţiilor de trai a locuitorilor şi majorarea atractivităţii investiţionale.
  • Crearea unor locuri noi de muncă pentru locuitori.

 

6. Indicatorii cantitativi, calitativi şi de impact:
  • 5000 metri reabilitat de drum de importanţă regională;
  • 189 de vehicule per oră, în orele de vîrf
  • 2443,2 de vehicole în 24 ore
  • conexiune îmbunătăţită între localităţi
  • servicii îmbunătăţite de transport, logistică;
  • reducerea timpului parcurs
  • reducerea congestiilor de trafic / întîrzierilor
  • creşterea securităţii rutiere/ reducerea numărului de pericole de accidentare
  • În jur de 10 000 de pasageri pe zi;

 

7. Partenerii posibili: Organizații Non-guvernamentale
8. Valoarea estimativă  a proiectului: Valoarea estimată totală a proiectului  17 421 839 lei
9. Oportunităţi de finanţare:

Ministerul Transportului și Infrastructurii Drumului

10. Perioada de implementare: 2015-2020

 

1. Denumirea localităţii: Florești
2. Denumirea proiectului: Viață decentă pentru cei mai triști ca noi
3. Problema ce urmează a fi soluţionată: Marginalizarea persoanelor aflate în grupul de risc

Inexistența unui centru multifuncțional care să ofere servicii de asistență pentru persoanele aflate în dificultate, a unui azil pentru bătrîni și a unui hospice pentru bolnavii în faze terminale face dificilă viața acestora și nu se reușește asigurarea unui nivel mediu de trai pentru ei

4. Obiectivul general: Integrarea persoanelor din grupul de risc și asigurarea unui trai decent
5. Obiectivele specifice care urmează a fi  atinse în rezultatul  implementării proiectului: Crearea a 60 de locuri pentru plasarea persoanelor în dificultate, a bătrînilor, bolnavilor în fazele terminale
6. Indicatorii cantitativi, calitativi şi de impact: Cantitativi Crearea a 30 de locuri de muncă

Calitativi condiții mai bune de trai pentru beneficiari,angajați și persoane vizate

Micșorarea nivelului migrației

Monitorizarea calitativă a persoanelor din categoriile enunțate

Oferirea sprijinului psihologic,juridic și medical

 

7. Partenerii posibili: APL, DASPF, CMF, AOFM, Agenți economici, ONG-uri, voluntari
8. Valoarea estimativă  a proiectului:
9. Oportunităţi de finanţare:

Aplicare la proiecte, atragerea investitorilor straini, donații, acte de caritate, UNICEF, Fondul Global pentru Femei

 

10. Perioada de implementare: 2015-2017
1. Denumirea localităţii: Florești
2. Denumirea proiectului: Fapte mari pentru cei mici
3. Problema ce urmează a fi soluţionată: Insuficiența instituționalizării copiilor

Inexistența unui imobil amenajat în zona Fabricii de tutun, deplasarea costisitoare a părinților din punct de vedere material dar al timpului, supraîncărcarea grădinițelor existente, imposibilitatea angajării părinților pe schimburi în ture sau cu program de lucru prelungit

4. Obiectivul general: Instituționalizarea preșcolară deplină, conform necesităților comunității.
5. Obiectivele specifice care urmează a fi  atinse în rezultatul  implementării proiectului: Crearea unei grădinițe-creșă cu o capacitate de 100 de locuri cu program prelungit 7.30-19.30

Crearea a 35 locuri de muncă

Creșterea șanselor de angajare a 100 de părinți

Scutirea de plată pentru 30 copii din familii social vulnerabile

6. Indicatorii cantitativi, calitativi şi de impact: 100 de copii frecventează grădinița

Create 35 locuri de muncă

Socializarea mai rapidă a copiilor în comunitate

Ridicarea nivelului de viață a 35 de angajați la grădiniță

Decongestionarea grădinițelor

Reducerea costurilor de deplasare a părinților

Ridicarea productivității muncii părinților la locul de muncă

Susținerea financiară și psihologică a familiilor social vulnerabile

 

7. Partenerii posibili: APL, Asistența socială. Agenți economici, ONG
8. Valoarea estimativă  a proiectului: 1 milion lei
9. Oportunităţi de finanţare: USAID, FISM
10. Perioada de implementare: 2015-2018

 

 

1. Denumirea localităţii: Florești
2. Denumirea proiectului: Centrul Multimedia “Avanti”
3. Problema ce urmează a fi soluţionată: Lipsa unui centru dotat cu calculatoare cu acces la internet

Deschiderea unui centru Multimedia la BPO Ion Creangă

4. Obiectivul general: Dezvoltarea multilaterală a tinerilor
5. Obiectivele specifice care urmează a fi  atinse în rezultatul  implementării proiectului: Crearea unui Centru Multifuncțional în scopul accesului la informație nelimitat
6. Indicatorii cantitativi, calitativi şi de impact: În cadrul proiectului va fi deschis un centru multimedia ce va cuprinde o sală de calculatoare în număr 20, administrate de către doi specialiști IT, gestionat de către un manager cu subordonarea APL (Consiliul Orășenesc). Centrul va fi disponibil pentru locuitorii orașului începând cu orele 10 până la orele 18. Intrarea va fi în baza permisului de intrare cu termen de valabilitate de un an de zile. Timpul de acces pentru un vizitator va fi de 45 de minute pe zi. Centrul va fi disponibil 6 zile în săptămână: marți-duminică, cu o capacitate de primire a 200 de vizitatori.
7. Partenerii posibili: APL  salarizarea angajaților,

Consiliul Orășenesc, responsabil de deschiderea Centrului.

Operator de TV/TEL/NET

BPO Ion Creangă oferirea spațiului

 

8. Valoarea estimativă  a proiectului: Scaune-22*800= 17600 lei

20 calculatoare*6= 120 mii lei

Mobilier 22 mese*700 lei=16 mii lei

Printer- 2 mii lei

Abonament lunar net- 300 lei

Salariul angajaților- manager 3500 lei

2 specialiști IT 2500*2= 5000 lei

Deritiătoare 1000 lei /lună

Cost proiect 160000 lei

Cost susținere proiect pentru 3 ani -351 720 lei

Cost total -511720 lei

 

5111720 lei

9. Oportunităţi de finanţare:

United Nations Educational, Scientific and Cultural

Organization, FRIEDRICH EBERT FOUNDATION

 

10. Perioada de implementare: 2015-2018

 

 

1. Denumirea localităţii: Florești
2. Denumirea proiectului: Aleea Cetățenilor de Onoare
3. Problema ce urmează a fi soluţionată: Reabilitarea și amenajarea aleii de pe bulevardul Victoriei
4. Obiectivul general:
5. Obiectivele specifice care urmează a fi  atinse în rezultatul  implementării proiectului: Pavarea trotuarului , iluminarea aleii, înverzirea , instalarea băncilor și a coșurilor de gunoi, montarea Plăcii cu numele cetățenilor de onoare a orașului Florești
6. Indicatorii cantitativi, calitativi şi de impact: Pavarea a 800 m de trotuar

Iluminarea cu 20 de felinare, instalarea a 60 de bănci , Instalarea Plăcii comemorative a cetățenilor de onoare cu dimensiunea 5m înălțime pe 3 m lungime

Turnarea plăcii sub formă de Luceafăr

Înverzirea cu 60 de copaci a aleii

7. Partenerii posibili: Sersal Fluor,, menținerea salubrizării, servicii Comunale Florești, Red Nord, Întreprinderea din Criuleni pentru turnarea plăcii și inscripționarea numelui cetățenilor, SRL “Flerixon”-montarea plăcii băncilor și a coșurilor de gunoi, pavarea trotuaruluiși a bordurilor, Inspecția ecologică
8. Valoarea estimativă  a proiectului: Estimativ 500 mii lei
9. Oportunităţi de finanţare:

Ministerul Afacerilor Externe al României, Departamentul

pentru Relatiile cu Românii de Pretutindeni (DRRP)

 

10. Perioada de implementare: 2015-2018

 

1. Denumirea localităţii: Floreşti
2. Denumirea proiectului: Mod de viaţă decent pentru toţi floreştenii
3. Problema ce urmează a fi soluţionată: Asigurarea cu apă şi canalizare a cartierelor noi ale oraşului Floreşti
4. Obiectivul general: Ridicarea nivelului de trai prin asigurarea cu apă şi canalizare a cartierelor noi ale oraşului Floreşti
5. Obiectivele specifice care urmează a fi  atinse în rezultatul  implementării proiectului: Aprovizionarea cu apă potabilă de calitate inaltă a cel puţin 150 de familii din oraşul Floreşti

Reabilitarea reţelelor de canalizare existente şi construcţia noilor sisteme de canalizare

Îmbunătăţirea cooperării intre instituţtiile vizate, prin realizarea schimburilor de

experienţă şi bune practici

Campanii de constientizare si informare in ceea ce priveste importanta apei si preţuirea ei

 

6. Indicatorii cantitativi, calitativi şi de impact: 150 de familii aprovizionate cu apă şi canalizare,
7. Partenerii posibili: USAID, FISM,
8. Valoarea estimativă  a proiectului: 1 mln euro
9. Oportunităţi de finanţare: International Visegrad Fund

Swiss Agency for Development and Cooperation

 

10. Perioada de implementare: 2016-2020

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

[1]Dictionarul Statistic al Basarabiei (1923) Chisinau, 1923, p.520

[2]Anatol Eremia. Nume de localități, Chișinău, 1970, p.97

[3] Programul Local de Eficienţă Energetică pentru consumatorii Primăriei Floreşti, 2015

 

[4] „http://ec.europa.eu/europe2020/europe-2020-in-a-nutshell/priorities/smart-growth/index_ro.htm” \o „inteligentă”

[5] „http://ec.europa.eu/europe2020/europe-2020-in-a-nutshell/priorities/inclusive-growth/index_ro.htm” \o „favorabilă incluziunii”